Nemultumit de orice ar putea intra la categoria ”fiinte, lucruri, fenomene ale naturii” si fara sa ma bantuie curiozitatea de a ma scufunda in multime la RoBlogFest , m-am reaplecat asupra unui articol recent si l-am reevaluat din perspectiva unei sugestii primite de la Scaevola .

Intrebarea care ma bantuie si care a bantuit pana acum oameni mai pregatiti si mai inteligenti decat mine este : Ce face o natiune, un ”neam” (la modul abstract) sa reziste in timp, sa-si pastreze o identitate ? Problematica este destul stufoasa  si in cazul romanilor insa as vrea sa dau niste exemple de popoare care au incasat-o ceva mai serios decat noi si care si-au pastrat cultura si identitatea :

1.Evreii

Sunt oameni care la auzul substantivului astuia o dau in diverse, de la antisemitism la conspiratii zioniste. Ce e totusi de remarcat in toata istoria poporului evreu (si a incaput ceva istorie) este incapatanarea de a rezista si ceea ce ei numesc ”miracolul existentei continue a poporului evreu”.

Intr-o prima etapa destul de incetosata, istoria poporului evreu reprezinta un amestec intre fapte istorice documentate si atestari mistice regasite in Tanakh si in adaptarea din Vechiul Testament. Coroborand cele cateva puncte comune din descrieri si ignorand ceea ce ei considera a fi ”linia de sange a lui Abraham” si ”primul Templu”, am putea deduce ca triburile evreiesti descrise in Noul Testament (deci dupa Hristos) sunt rezultatul a indelungate razboaie cu alte triburi de natura semitica si feniciana.

Cum fasia pe care ei se incapatanau sa o ocupe era un fel bar pentru reglat conturile intre puterile zonei, evreii au trecut printr-o presupusa sclavie egipteana, o documentata ocupatie asiriana urmata de un contact destul de brutal cu Babylonul (unde au putut imprumutat elemente din mazdaism). Dupa eforturile de reconstructie facilitate de ocupatia persana (ceva mai lejera) care au dus la aparitia gruparilor de farisei si saducei, sub selgiucizi, evreilor li s-au impus destule restrictii legate de cult.  Nici obiceiul constant de a sedar de a se cafti intre ei nu i-a ocolit.  Romanii au fost ceva mai pragmatici, innabusind in sange orice tip de revolta din nou achizitionata provincie ”Iudeea”. Vespasian a fost un campion absolut la ucis evrei, de la cele cateva mii de capete colectionate si orase distruse din timpul unei revolte pana la vanatoarea de urmasi ai lui David, uciderea si vanzarea lor in sclavie.

Ortodocsii bizantini nu-i prea aveau la inima pe evrei, imparati precum Theodosius  si Iustinian avand cateva pareri destul de categorice in directia asta, pareri ce au devenit legi. Evreii preferau sa traisca printre arabi decat in imperiu. Din pacate pentru evrei, nici arabii nu-i iubeau in mod deosebit, acestia din urma dizlocand populatiile de evrei din Orientul Mijlociu. Invidiati si deseori persecutati pentru prosperitatea economica (dar totusi autonomi), evreii au preferat in continuare sa ramana de partea  islamistilor in problema ”cruciadelor”.  Ulterior arabii (nou venitii Almohazi) s-au apucat sa le subtieze numerele si sinagogile. Daca otomanii variau in atitudini fata de ei, aversiunea reala a arabilor fata de evrei s-a nascut odata cu finalului celui de-al doilea razboi mondial. In Europa a durat ceva pana la emanciparea evreilor din moment ce erau priviti foarte similar cu alte neamuri ”far de tara” (doar ca evreii faceau galeti de bani in diverse zone, ceea ce nu i-a ajutat prea mult in chestiunile de PR)

Dupa episodul numit simbolic ”Holocaust”, episod cauzat nu doar de obsesiile nazistilor ci si de realitati urbane care-i implicau pe evrei, de pozitia acestora la finalul primul razboi mondial si de multipli alti factori, evreii si-au fabricat un nou stat cu ajutorul organismelor internationale si al SUA. Sa zicem doar ca daca erai un neamt somer in 1939, era destul de usor sa fii pornit pe neamul evreiesc, la fel cum zece ani mai tarziu, un arab caruia i s-au furat pamanturile nu vedea o problema intr-un atentat la viata Guvernului israelit.

E greu sa intelegi cum un neam despre care nu stii ce legaturi mai are cu neamul biblic al israelitilor beneficiaza de o pozitie privilegiata international, de o aroganta deosebita intalnita chiar si la evreul de rand si de o mandrie nationala incredibila. Se poate ca obsesia ”poporului ales”  si aroganta autoasumata  i-a tinut in viata, fie si cu numele daca nu prin linie de sange.

2.Armenii

Cunoscuta pentru unii mai mult din perspectiva bancurilor despre capitala Erevan, Armenia este exemplul pe care-l dau cel mai des celor care martirizeaza excesiv poporul roman dat fiindca istoria devine foarte similara in anumite momente.

Aparuti tot intr-un spatiu biblic, in zona muntelui Ararat, armenii isi atribuie descendenta unor importante culturi antice precum hititi. Prima lor dinastie sta sub semnul lui Tigranes, un rege erou, si isi atinge maximul de putere tot sub Tigranes (Cel Mare de data asta). Modul in care uneste teritoriile armene si relatia cu Imperiul Roman (dupa ce este invins devine aliat al lui Pompei) il apropie vizibil Burebista.

Armenia este si primul stat din lume care adopta oficial religia crestina , fapt ce le va cauza destule probleme de-alungul istoriei si ii va apropia de Europa continentala intr-un final. Biserica Armeniana Apostolica este destul de apropiata de ortodoxia primara insa independenta si vechimea ei ii confera un statut aparte. Dupa desfiintarea puternicului regat initial, Armenia intra sub suzeranitate sasanida (unde se bucura de destula autonomie si drepturi) pentru ca ulterior sa fie cucerita de arabi, sa sufere multiple raiduri si sa tot iasa la suprafata cu diverse denominari si forme de organizare. Dupa infrangerea bizantinilor de catre selgiucizii, soarta armenilor ca populatie parea incerta, o parte dintre ei ajungand sa infiinteze chiar un regat in exil (Cilicia). Populatia ramasa in Armenia este victima a multiple invazii si ocupatii ( din partea mongolilor, urmasilor lor si a altor triburi asiatice) pana cand a ajuns sa fie divizita teritorial intre turci si persi. Desi in imperiul otoman se bucurau de o limitata autonomie, incercarile de a obtine drepturi egale cu alti cetateni ai imperiului au fost inabusite in sange (pana la 300 000 de morti in cadrul masacrelor sultanului Hamid)

In primul razboi mondial, datorita puterii scazute si paranoiei dezbinatului Imperiu Otoman, armenii au fost nevoiti sa supravietuiasca unui genocid (holocaust). A fost poate primul genocid sistematizat cu lagare de concentrare, experimente medicale (injectari de tifos), deportari, pruncucideri publice, distrugerea culturii nationale si intre 500 000 si 1000 000 de victime in conditiile in care numarul armenilor din zona nu era atat de mare. Turcii nu s-au lasat si dupa 3 ani si ceva de genocid si inca doi de atacuri , au mai atacat odata Armenia pentru a obtine cateva teritorii. Scurta independenta armeana de dupa acest ultim razboi cu turcii, a fost distrusa de incorporarea violenta in Uniunea Sovietica si divizarea ei in trei soviete. Epurarile din perioada lui Stalin au punctat si ele cateva zeci de mii de victime. Biserica armeana a avut enorm de suferit in timpul ocupatiei sovietice.

In 1991 , Armenia a fost primul republica din zona care s-a rupt de aparatul administrativ sovietic. La putini ani dupa, un nou conflict, de data asta intre Armenia si Azerbaijan a avut loc, conflict care a facut zob si asa fragila economie armeana. Desi e inca puternic influentata de Rusia, Armenia este considerata una dintre tarile post-sovietice unde democratia avanseaza cel mai repede, includerea ei in majoritatea organismelor europene de mentinerea pacii si relatiile bune (exceptie Turcia & Azerdbaijan) fiind o dovada a capacitatii  ei de regenerare.

Vorbim de o tara unde traditii milenare (nu exagerez) sunt inca foarte vii, unde o religie crestina antica si izolata a supravietuit in mod fantastic,  o tara care abunda de eroi nationali (unii foarte apropiati istoric – dati un search si o sa vedeti ce inseamna ”mandrie nationala). Vorbim de o tara cu un teritoriu infim fata de cel ocupat initial de populatia armeana unde mandria de a face parte dintr-o natiune nu este doar un mecanism de bravada in fata altor populatii.

Ar mai fi fost cateva mentiuni onorabile, voiam chiar sa includ si mongolii ultimelor secole dar acolo discutia ar fi alunecat pe alta panta. Intrebarea ar fi , ce ne face pe noi ‘romani” ? Nu stiu daca religia urmata mai degraba din lipsa de speranta decat din credinta, nationalismul abordat din lipsa de orientare politica, mandria de a fi ”fost aici” (caz zona tampon a Europei Estice) sau obsesiile diasporei  nu sunt motive prea bune. In orice caz, valorile noastre nationale sunt fie inventate si exagerate (caci exista si cateva reale), fie total ignorate si amestecate cu importuri dubioase. Nu ne-am nascut crestini, nu am pus stavila turcilor si nici nu am insemnat vreodata ceva pe scena politica a Evului Mediu dar…avem puternice traditii orale, avem o limba pe care o maltratam si avem inca monumente si fiefuri care atesta vechimea si inventivitatea vechii populatii române.

Sincer, cred ca mai toate popoarele care au suferit persecutii si carora in timp le-au fost facute praf pamanturile au un motiv comun in incapatanarea de a rezista si exista : ideea ca intr-un viitor posibil si nu foarte indepartat le va fi restaurat locul meritat in istorie.

*Faptele ”istorice” din post reprezinta o simplificare excesiva a materialului original. Sursele sunt o combinatie intre site-urile nationaliste si de studiu a istoriei popoarelor in cauza si vesnica wikipedia *

P.S : Daca cineva le are serios cu retelistica pe zona wireless, don’t hesitate. Noul router imi da batai de cap iar pregatirea celor de la provider in domeniu este dementiala. E un Edimax br-6204 WLG iar providerul este iLink prin Static IP. Pentru cei plictisiti deja dupa doua fraze, aveti asta.

54 Comments »