Cum nu ma citeste nimeni de Sarbatori, am decis ca e timpul sa-mi prezint viziunea despre Rosia Montana, Pungesti, USL si despre “de ce nu merg lucrurile in tara asta”…

Glumesc. Vinovat de lipsa de activitate, m-am gandit ca putin spam de iarna nu strica. De fapt, articolul de fata chiar are o foarte mica legatura cu activistii. Din fericire, nu cu oamenii care ies in strada cu un scop, ci cu grupul care e acolo pentru ca nu mai era loc de inca o revolutie in debara. Da, e vorba despre oamenii care-s atat de anti-sistem incat nu muncesc, nu platesc taxe, nu se cara la studii si nu au hobby-uri mai productive in afara unor idei persistente. Idei pe care nu le produc ei, ci le regurgiteaza si reasambleaza intr-un mod ilar, asemenea sosetelor chinezesti semnate Georgeta Armani.

Un astfel de omulet, genul care se demarca fioros de “hipsteri” si ”corporatisti”, dadea zilele trecute lectii. Unde? Pe Facebook, evident. Cui? Unui prieten care pe langa jobul pe care il adora (intr-o corporatie, iti dai seama, frate?) are timp sa-si hraneasca si hobby-urile si sa adauge si cateva “fapte bune” in portofoliu. Ce-i reprosa micul anarhist? Ca el si “restul de corporatisti fara viata” nu stiu ce-i aia libertate. Aici am pus punct si virgula si am intervenit in discutie ca o pisica obeza intr-un bol de cereale. Nu de alta, dar baietii a caror lista de lecturi se opreste la memoriile lui Che Guevara habar n-au ce-i aia libertate!  (Desi i-am dat intamplator exemplu opera, Guevara a avut totusi ambitia de a-si termina studiile…)

Libertate nu inseamna sa mergi in Vama cu 20 de RON, sa imparti cortul cu un ”tovaras” si sa te imbeti cu votca Saniuta. Libertate nu inseamna sa traiesti de azi pe maine, sa parlamentezi in terase infecte si sa faci cheta pentru tigari. Libertate nu inseamna sa rasfoiesti carti la reducere in Ratb si sa te uiti de sus la fraierii care nu citesc. Libertate nu inseamna sa fii vegan pentru ca nu-ti permiti altceva si nici sa fii impotriva medicinei clasice pentru ca n-ai mai fost la doctor dintr-a doua. Libertate nu inseamna sa dai lectii pe Facebook, cand niste “sclavi ai sistemului” iti platesc abonamentul la net si electricitate. Libertate nu inseamna sa te culci cu pustoaice de liceu pentru ca femeile de varsta ta te ignora. Notiunea asta de libertate e interesanta daca ai 14 ani, dar nu daca bati spre 40 si parintii tai incep sa se intrebe unde au gresit.

Nu o sa spun acum ca libertatea se traduce printr-un job obositor, patru copii, o masina inmatriculata in Bulgaria si gratare pe balcon in weekend. De fapt, discutia despre ce inseamna ”libertatea” e atat de larga si atat de bine tratata de oameni mai inteligenti, incat n-ar merita inceputa. In cazul articolului de fata, imi voi permite insa sa spun ce inteleg eu prin libertate. Daca vreti o referinta mai concreta, vorbim mai degraba de ”liberty”, nu de ”freedom”, care e o notiune mai larga. In sensul amintit, libertatea e capacitatea de a dispune de propriile resurse si de propriile actiuni, intr-un context social. Cu alte cuvinte, libertatea e capacitatea de a-ti face vacantele unde si cand iti doresti, de a te “rasfata” cand simti nevoia, de a-ti cauta hobby-ul linistit si de a-ti asuma deciziile, stiind ca esti singurul care le sustine financiar si emotional. Libertate inseamna sa mergi la un dentist  atunci cand te doare, nu sa zambesti cu doi dinti si sa strigi ca tu nu ”sustii sistemul medical”. Libertatea e autonomie.

(Sursa Imaginii)

In functie de ce-ti doresti, libertatea ar putea insemna suficienta benzina pentru a merge saptamanal la munte sau posibilitatea de a-ti cumpara ultima carte a lui Murakami. Cert este ca libertatea asta implica si o ”nedreapta” parte financiara si, mai ales, implica efort. Daca ai noroc, te nasti liber sa spui si sa scrii ce vrei. Te nasti liber sa-ti cauti vocatia, pasiunea si “fericirea”. Nu te nasti insa cu “dreptul” la o casa de lemn la munte, oricat de mult consideri tu ca o meriti. Pentru “libertatea” de a fi asa cum vrei sa fii (sau asa cum vrei sa fii vazut) trebuie sa faci un efort, fie el coporatist sau nu. Cu toate astea, “efortul de a fi liber” merita. Merita, pentru ca la final  simti ca tot ce ai dobandit te reprezinta sau reprezinta un stadiu al evolutiei tale. Daca nu e asa, probabil te irosesti pentru oamenii si scopurile nepotrivite. Mai mult ,daca tot ce faci e sa dai lectii si sa eviti ”sistemul” (oricare ar fi el), atunci ce ai tu nu se cheama libertate. E timp liber.

Din pacate, timpul liber e in cu totul alta litiera (a doua aluzie la pisici…ceva nu e in ordine!). Timpul liber trebuie transformat in timp util si, mai ales, in timp frumos. De-aia “nasoii” aia care-si platesc zilnic libertatea il pretuiesc atat de tare. Cand il au, il umplu cu lucrurile care ii definesc, cu moduri de a rupe rutina si de a se simti bine. Timpul in sine nu are nicio valoare, cu-atat mai putin valoare de ”libertate” (fizicienii ne-ar spune chiar ca perceptia timpului e o iluzie). Tu stabilesti valoarea timpului tau, atat cea umana, cat si cea financiara.

In plus, nu ai nevoie de munti de timp liber pentru a te simti bine cu propria persoana. Nu te obliga nimeni sa nu te simti confortabil cu jobul tau sau sa-ti pierzi demnitatea prin activitati care nu te reprezinta. Poti trai foarte bine facand cercei si bratari de lemn, daca intamplator ai talent la facut cercei si bratari de lemn si muncesti suficient pentru a le promova si vinde. Nu te obliga nimeni sa “iesi zilnic in club”, daca tu te simti bine cu un joc online in fata. In final, stii ce-ti place si esti liber sa muncesti pentru asta. Da, uneori ai nevoie de niste timp “departe de tine”. E vorba de timp pentru a invata, a te odihni si pentru a-ti stabili prioritatile. Daca in final contribuie la dezvoltarea si orientarea ta, timpul liber nu e niciodata “timp pierdut”.

V-as fi putut scuti de muntii astia de text, daca discutia originala nu disparea intre timp. Mai mult, nu cred ca parerea mea ii va misca pe cei al caror singur efort spre schimbare consta in a da lectii. Asa cum adolescentii au impresia ca “parintii nu inteleg, frate”, vesnicii cautatori de libertate vor aplica mereu etichete precum “sclav”, “hipster”, “corporatist” sau”incult”. Nu de alta, dar etichetele nu necesita o investitie prea mare de timp si efort. Numai timp liber sa ai…

P.S: Daca tot am chiulit zilele astea la lectia de scris, merita sa va mai urez o data Sarbatori Fericite si un An…Nou (chiar aveam nevoie de unul, pentru ca ala vechi are deja un an de utilizare si viata nu prea acorda garantie).