Ok, trebuie sa va spun din capul locului ca acesta este un post fluviu. M-am documentat pentru a-mi sustine afirmatiile..insa aveti ceva de citit. Totul a pornit de la faptul ca m-am saturat de patriotarzi. De oamenii care braveaza cu obsesie si vorbesc incontinuu despre ispravile de vitejie ale poporului roman. Dragilor, economic si cultural vorbind, poporul roman a avut o singura perioada de glorie : perioada interbelica. In acea perioada, cu exceptia libertatilor politice (care aproape ca lipseau pe vremea lui Carol al II-lea) Romania avea o vaga sansa sa se ridice din mizerie.

Dar ce s-a intamplat pana atunci ? Ce s-a intamplat cu ispravile de vitejie si cu bravii conducatori romani pe care-i invoca zeci de manuale ? Absolut nimic…

In primul rand as dori sa clarific un lucru : Nu a exista constiinta nationala romaneasca (nu in sensul in care o sustin manualele de istorie) pana in secolul XVII ! Pana atunci, ratiunile unirilor si luptei romanesti au fost strict politice, in niciun caz istorice ! Istoria si politica de suprafata mitizeaza pe cand politologia are un efect invers.

Cele mai des intalnite ”povesti” din manualele de istorie , observate inca din primele capitole, prezinta modul cum dacii cei pasnici au fost atacati cu brutalitate de romanii cei rai. Dacii, un nobil si modest popor cu traditii seculare, au fost atacati si asimilati (ceea ce numim noi ”contopirea daco-romana”) de romanii cei rai. Lucrurile nu stateau chiar asa. Dupa ce nu-si respectasera doua dintre aliantele provizorii cu imperiul, dacii ”cei blanzi” facusera cateva incursiuni in provinciile romane Moesia Inferior si Moesia Superior, incursiuni lasate cu viol , macel si voie buna. In conditiile in care Imperiul Roman trecea printr-o criza economica de proportii si in conditiile in care ”aliatii de la nord de Pontul Euxin” (din urma pacii domitiene), adica dacii, se ocupau cu macelul si nu cu protejarea imperiului de romani, Traian a luat decizia de a-i ataca. Era avantajos din doua puncte de vedere : economic si militar. Dupa ce primul razboi daco-roman s-a soldat cu o pace umilitoare pentru daci, acestia s-au gandit ca ar fi excelent sa nu o respecte nici pe-aceasta si sa-si refaca armata si intareasca cetatile. Traian ataca din nou. Rezumat (in varianta Romana) : Ai una bucata uniune de triburi galagioase si cu obiceiuri barbare care nu respecta absolut niciun pact cu tine, dar pe teritoriul carora ar putea exista zacaminte de aur neexploatate. Ca imparat roman, cum procedezi ? Nu neg ca Traian ar fi atacat oricum Dacia insa in stadiul in care se aflau relatiile diplomatice cu romanii, incursiunile dacice au fost un catalizator excelent al razboiului.

Nu o sa spun acum ca dacii erau un popor inapoiat, pentru ca nu erau. Sapaturile arheologice si mentiunile ulterioare arata ca erau destul de dezvoltati comparativ cu popoarele invecinate. Din pacate, ei erau departe de notiunea de ”pasnici”. Nici macar nu erau mari agricultori (”dacii erau cultivatori pasnici” – citat dintr-un manual de clasa a opta). Cultivau mei in cantitati mici dar preferau cresterea vitelor si vantoarea. Ahh..si apropo de citate. Sunt sigur ca v-a iesit pe nas citatul din Herodot, care-i numea pe daci ”cei mai viteji si mai drepti dintre traci”. In manualul de istorie al editurii Carminis (un manual mai vechi, nu cel actual – colegii mei stiu de ce) exista o nota minuscula care explica de fapt ca expresia ”viteji” avea sensul de razboinici (beligeranti, daca preferati un cuvant ceva mai ”fancy”). Herodot ramasese impresionat de modul in care dacii ii intampinasera pe greci…cu paine, sare si cutite.Dar de cartea a V-a in care ne face lenesi si trandavi ati uitat ?

Lumea confunda des sedentar cu ”pacifist”. Burebista, atat de laudatul conducator dac practica un infloritor comert cu sclavi, motiv pentru care a cucerit mai multe teritorii decat ar fi avut nevoie pentru infiintarea unui stat.

Lasand la o partea ”treaba” daco-romana, sunt inca multi care la orice discutie cu tenta istorica iti arunca in cap mitul ”rezistentei seculare romanesti”. Nu neg migratiile si constantele agresiuni ale popoarelor care au poposit mai mult sau mai putin pe-aici. Din pacate pentru obsedatii de istoria din manual, singurul motiv pentru care noi, un popor cu multiple imixtiuni (ca toate celelalte popoare) existam este … lantul Muntilor Carpati. Daca nu aveam ”muntii nostri falnici” eram de mult un popor disparut si uitat de timp sau poate inexistent din start. Romanul avea o tactica foarte ingenioasa : Lua femeie, copil, cal, purcel si fugea pe cel mai inalt munte din apropiere. Nimic mai normal. Doua sate , fie ele si unite (noi oricum nu avem constiinta lucrurului colectiv si se vede) nu ar fi rezistat unei hoarde mongole. Ce e grav in asta ? Faptul ca dupa ce migratorii ne incendiau casele (facute din chirpici si lemn putin rezistent pentru a putea fi refacute ulterior) noi compuneam balade de vitejie. Cum pot demonstra asta ? Majoritatea sapaturilor arheologice nu au reusit sa scoata la iveala cine stie ce urme de rezistenta organizata romaneasca. Faptul ca majoritatea migratorilor veneau din stepele asiatice si nu erau adaptati luptei pe teren inalt (dovada : multi au ocolit zona muntilor Urali) a constituit un imens avantaj pentru noi.

Ca natiune, in evul mediu, am avut vreo trei mari probleme si unii au ramas aparent cu sechele. Problemele noastre istorice se numeau : Unguri, Turci, Rusi. (In ordinea asta – nu am mentionat austriecii pentru ca ei chiar nu erau interesati in mod direct de problemele romanilor – majoritatea actiunilor transilvane si chiar si asimilarea Banatului si unei parti din Oltenia pentru o scurta perioada au fost declansate tot de nobilimea maghiara). Sa o luam pe rand : Ungurii – ”Mama lor de unguri…au venit cu bucatile de carne sub saua de la cal, ca niste barbari nespalati, si acum ne iau noua tara !” (citat exact, dintr-o cunostinta). Ok, poporul fino-ugric stabilit in Panonia a navalit intr-un mod destul de barbar si in prima faza s-a pus pe macelarit. Destinul lor este cumva similar cu al dacilor nostri, dar ceva mai intarziat. E de remarcat cum ungurii, dupa ce au fost invinsi de Otto cel Mare, au reusit in vreo 200 de ani sa se crestinizeze (catolicizeze), solidifice intr-un stat si sa evolueze cam cu vreo 30 de ani in fata noastra ! Au stiut sa-si aleaga aliatii si aparent conducatorii. Noi nu. Noi aveam niste formatiuni statale de tip paleolitic tarziu. Cetatea lui Gelu de la Dabaca apare intr-o cronica maghiara ca fiind un fel de cocioaba mai inalta. Desigur, e normal ca invingatorii sa denigreze invinsii (doar n-o sa-i laude) insa lipsa dovezilor clare ale existentei unui stat puternic in Transilvania nu reuseste sa contrazica afirmatiile din cronicile maghiare. Am fost in Transilvania inaintea maghiarilor ? Cu siguranta ! Am facut ceva aici inaintea lor ? (La modul : Am avut vreun oras puternic sau vreo formatiune concreta ?) . Discutabil…

Aceeasi ”gura mare” a carui aparitie la tv m-a iritat in prima instanta o sa spuna : Pai da..dar ungurii nu au patit ce am patit noi, ca ne-au invadat si aia, si aia..etc. Ba da, ungurii au patit-o si ei destul de rau. Mongolii (sub Batu Han, liderul Hoardei de Aur) i-au cam terminat pe unguri ca stat. Aceleasi natiuni i-au fost aproape complet luate pamanturile, fiind pe jumatate subjugata imperiului Habsburgic , pe jumatate transformata in pasalac. (in urma bataliei de la Mohacs). Lasand la o parte o atitudine istorica anti-romaneasca si zecile de batalii care atesta faptul ca nu eram deloc in relatii bune cu ei, ungurii au ceva ce noi trebuie sa admiram : Si-au pastrat identitatea nationala. Au traditii si istorie recunoscute mondial. Noi, astia..astia cu tara mai mare, enervati de ungurii care vor autonomie (putini, intre noi fie vorba)…noi ce avem ? Avem lipsa de cultura, traditii si identitate. Avem forme fara fond. Daca tot ii dam cu intaietatea si cultura noastra traditionala, ar fi bine sa avem si cu ce sa ne sustinem virulenta.

Nu se pot nega atrocitatile comise de stapanirea ungara in secolul XIV, si ulterior in 1918 si in timpul stapanirii hortiste, insa nici lipsa noastra de unitate nu se poate nega.

Al doilea mare inamic al nostru au fost turcii, turci care ne-au oferit totusi un regim preferential. Noi nu am fost transformati in pasalac, nu ne-a fost impus islamismul (la noi nu s-au construit moschei ) si nici limba turca nu ne-a fost impusa. Am fost controlati economic…dar cam atat. Pana sa facem noi scandal pentru a suta oara si sa ni se impuna regimurile fanariote, vina pentru ”bunastarea” tarii au purtat-o tot domnitorii. Desigur, tributul in diversele sale forme, incepuse sa creasca si doar pentru a ne pastra independenta partiala trebuia sa platim scump. Ce puteam face ? Diplomatie…ajutor strain..dar nu ”scandal”. Culmea, turcii aveau cel mai mare grad de toleranta religioasa din Europa (pentru cetateni, nu conducatori) desi erau musulmani. Intr-o Europa in care erai ars pe rug pentru dizidenta religioasa, in Istanbul aveai voie sa fii evreu !

De ce zic ”scandal” ? Pentru marii si bravii nostri conducatori erau in marea lor parte imbecili. Nu-si puneau niciodata intrebarea ”Si dupa, ce mai facem ?”. Principiul lor era : Hai sa luam armele…macelarim niste turci si ne facem ranga. (Goguleeee..la razboi maaaah …) Ok ! Sa presupunem ca Bulbucel Magnificul, din satul Motateii de Vale reusea sa elibereze Tara Romaneasca in totalitate. Ce urma dupa ? Avea la dispozitie o tara minuscula, prinsa intre mari puteri..fara resurse proprii prea mari, aflata la limita subzistentei. Sa presupunem prin absurd ca nicio mare putere nu mai voia Tarile Romane (cu cati fusesera, erau deja niste curvulite ale regiunii…dar ”you do what you have to do to get by”). Bulbucel Magnificul unifica toate cele trei tari si forma : ROMANIA ! Acum ce avea bravul conducator ? O tara complet involuata , cu un popor eterogen si megaloman, aproape complet lipsita de diplomati si intelectuali. Avea un stat aproape barbar si incapacitatea (prin educatie) de a-l face sa evolueze.

Mircea, Stefan, Vlad, Mihai…iubiti de popor, dar inconsecventi si ilogici in actiuni. De ce ? Ce sperau sa obtina ? O imposibila independenta ? Pentru a gasi momentul de evolutie al unui popor iti trebuie planificare si studiu. Ei n-aveau de niciunele..dar aveau bateeeee…si sabiiii..si osteni ! Se poate alcatui un top al domnitorilor pe baza a cati turci a omorat fiecare. Aparent acesta este criteriul de baza dupa care manualele de istorie promoveaza la rang de sfinti marii nostri conducatori. Povestea era mereu cam aceeasi : Super-puternicul conducator macelarea 1-2 creditori turci, turcii trimiteau armata pentru a schimba domnitorul…acesta se opunea…macel, macel , macel. Independenta nu era obtinuta pentru ca in general conducatorul, pentru a beneficia de suport logistic , jura vasalitate altei sau altor natiuni puternice. Cine suferea de pe urma intenselor batalii, a stagnarii progresului cutlural si a masurilor luate ulterior de turci ? Poporul ! De ce ? Pentru ca vreun moldovean, muntean sau oltean harnic, ofuscat pe nu stiu ce conducator otoman\maghiar\rus, dadea naiba toate eforturile diplomatice precedente dupa ce descopererea intr-o zi ca are coa** !

Stefan cel Mare a omorat romani datorita lacomiei si obsesiilor sale. Nu este vorba numai despre dregatori ci si despre atacul cetatii pe care acum este fondat orasul Ploiesti. Mihai Viteazul avea zeci de sate, proteja feudalismul si a dat ultimul act de legare de mosie pentru serbii din Transilvania, tot romani. Niciunul dintre cei doi nu avea intentii de unire sau de a intra in istorie, cu atat mai putin ca sfinti (ex : sangerosul Stefan).

Mai e ceva : Romanii aveau obiceiul de a omori soli. Omoratul solilor era considerat in Evul Mediu un act de lasitate si de lipsa de coloana vertebrala in conditiile in care un sol reprezenta vointa unui alt lider si nu propria vointa. Numai orgoliile nestapanite si oamenii care ”o cereau cu tot dinadinsul” omorau soli.O abordare diplomatica si un razboi cultural de respingere ar fi fost indicate. Acest lucru s-a incercat, dar la scara mica. Nu am fi fost primii care ar fi procedat asa. Nici armele nu erau de lepadat, ca tot era la moda, insa la noi planurile de campanie erau intocmite pe loc, dupa cum ii traznea mintea stralucitului conducator. Norocul nostru ca Tarile Romane aveau munti, mlastini si stramtori…ca altfel eram de mult rasi de pe harta.

Lipsa de logica si incapatanarea tipic romaneasca se vede si in multe nuvele istorice. ”Sobieski si Romanii” dezvolta ideea dozei maxime de prostie la ”ostenii” romani. Se incapatanau sa apere obiective strategice inexistente doar pe principiul ”murim pentru patrie”. Sun Tzu spunea ca de baza pentru un comandant este sa stie cand sa se retraga. La noi nu se intampla mai niciodata asta. (Consider ca episodul fictiv ”Muma’ lui Stefan Cel Mare” reprezinta de fapt una dintre putinele retrageri strategice romanesti) . In cazul episodului evocat de Negruzzi (fictiv si neplauzibil) trebuia sa apara intrebarea : Ei si ce ? Polonezii in retragere cucereau bolovanul Neamtului. Ok, si ? Nu aveau nici resurse , nici provizii pentru a rezista sau a mentine enclava. Era doar ambitie stupida. Si la ei, si la noi. De-aia sunt asa zisii ”occidentali” unde sunt…si de-aia isi permit acum sa fie nationalisti…pentru ca au fost rationali cand trebuia !

Singurii oameni pe care-i admir in tot jocul asta de-a victima sunt intelectualii romani. Cei implicati in ample miscari, cei cu adevarat ponegriti si discriminati, cei care au gandit putin inainte de a folosi forta armata. Cei care au creat pentru ca noi sa avem o identitate. Respectul meu merge spre voi. (Desi nu cred ca daca ar mai fi vreunul in viata ar da vreun ban pe respectul meu :P ). Aici ar mai fi de admirat si putinii ”romani verzi” care si-au aparat caineste traditiile si ale caror ultime bastioane de bun-simt inca mai rezista pierdute in Apuseni, Bucovina sau Maramures.

Ne-am luptat ca niste dementi pentru religia ortodoxa, devenita acum aproape irelevanta. E putin spus ne-am luptat. Pur si simplu nu ne-a pasat de altceva. Cand toate tarile civilizate incercau sa scape de dominatia Bisericii, reducandu-i rolul (la inceputul erei moderne) noi ne bateam cu pumnul in piept ca ne-am pastrat religia. Babele ”evlavioase” care probabil au schimbat cel putin 20 de barbati in viata si acum caiesc, vor fi fericite !

Am avut partea noastra de conducatori cu capul pe umeri. Cu floare nu se face insa primavara si mai toate eforturile lor au fost zadarnicite. Un exemplu ar fi Tudor Vladimirescu. O alegere proasta de aliati si lipsa de disciplina a oamenilor a transformat ceea ce se voia o masura de a elimina fiscalitatea excesiva intr-o revolutie. La fel s-a intamplat si cu miscarea de la 1848 (doar ca aici nu a fost revolutie). Un grup de intelectuali, ajutati de mici corpuri de militie populara au reusit sa starneasca putin spiritele. Din pacate, datorita coliziunii de idei si personalitati , programul lor nu a fost coerent si nici prea bine gandit. Conducatori luminati am avut si printre fanarioti si chiar printre conducatorii Transilvaniei.

Al treilea inamic al romanilor a fost Imperiul Rus. Nimic de zis aici. Dupa frustrarile si multiplele infrangeri suferite de catre rusi (pana pe la 1400 ii invinsesera mai toti..de la vikingi la mongoli) natiunea ruseasca reusise sa se unifice intr-un final si se pusese pe fapte mari. Teoretic, singurul imperiu care nu dadea semne de slabiciune era imperiul rus. Tot teoretic, cei care ciupeau ”putin cate putin” din teritoriul Moldovei erau rusii. Practic, mai toti conducatorii romani au cautat sa se alieze cu ei in defavoarea turcilor. Totusi, o parte din guvernatorii si diplomatii rusi din Moldova si Tara Romaneasca au fost destul de inteligenti si chiar au servit indirect interesul tarii. Pavel Kiseliov (Kiseleff) a fost unul dintre acesti ”trimisi luminati”.

Dupa ce am scapat de cele trei juguri au urmat razboaiele mondiale. In razboaiele mondiale iar am ales aiurea partile si am tradat. In ambele. Ce incredere sa mai aiba potentialii aliati in noi ? Cat de rusinos am intors armele si cum l-am vandut pe unul dintre ultimii romani adevarati (Antonescu – inainte de a-l face legionar, documentati-va !). Un pamapalau de pilot de avioane precum regele Mihai, incoronat chiar de Antonescu i-a semnat condamnarea la moarte. (In conditiile in care Stalin se temea de Antonescu si in conditiile in care ultima scrisoare al maresalului catre britanici, care cerea un arminstitiu logic a fost blocata). ‘Regele’ Mihai este un individ lipsit de coloana vertebrala care acum ridica pretentii de proprietate asupra unor posesiuni care nu-i apartin. Am avut trei – patru conducatori (cam unul jumatate) de vita nobila care chiar au facut ceva si o hoarda de tembeli megalomani care ne-au ghidat destinul.

N-am putut sa inteleg niciodata fascinatia morbida a romanilor pentru haiduci. Haiducii reprezentau atunci cam ce reprezinta gastile de cartier acum. Oameni lipsiti de cultura si de ”cei sapte ani de-acasa” care-si urmau instinctele animalice. Pentru poporeni faptul ca astia jefuiau bogati si macelareau garzi domnesti reprezenta un fel de dovada de lupta impotriva sistemului. Cati haiduci au reusit sa schimbe ceva ? Cel mai probabil au schimbat 2-3 virgine pe care le-au prins si violat, cateva familii pe care le-au vaduvit si zeci de bunuri pe care le-au distrus. Baladele populare, initial pline de frica (fascinatia pericolului) fata de acesti scelerati s-au transformat in timp in balade de inaltare.

Romanii au avut mereu probleme cu ”oamenii bogati”. Indiferent ca muncisera pe branci pentru banii lor , indiferent ca-i mostenisera. De-asta erau buni haiducii. Pentru ca-i pagubeau pe cei mai harnici si mai inteligenti ca ei.

Nu spun ca boierii erau oameni care muncisera pe branci pentru banii lor, pentru ca nu erau. Ce nu inteleg multi este ca stratificarea sociala feudala nu functiona ca in manualul de istorie, ci mai degraba ca in primele scrieri ale lui Sadoveanu : Fiecare isi avea un loc bine determinat in societate si nu-l contesta nimeni. Taranul oprimat voia taxe mai mici, nu lipsa boierilor (multi aveau rolul unor prefecti medievali, ceva mai bogati), mestesugarii depindeau de existenta celorlalte bresle iar preotii erau respectati pentru ca mentalitatea epocii o permitea.

Am mentionat perioada interbelica unde am avut o singura buba : Delasarea. Nu numai noi, ci si modelul nostru de-atunci : Franta. (umiliti groaznic in al doilea razboi mondial). Nu voi insista pe perioada comunista pentru ca este vorba despre ”istoria glorioasa” nu despre ”sclavia intelectualitatii si represiunea datorata animalelor acerebrate”.

Practic singurul mare inamic al poporului roman si al tuturor popoarelor din jur a fost Rusia (sovietica sau imperialista). De cate ori am facut pact cu acest inamic ca sa trecem puntea in infern, numai istoricii stiu…

Lipsa unei strategii pe termen lung este un lucru cert.

Cert este ca : Am fost un popor agresat, care s-a sedentarizat greu, insa nu am fost mai agresati decat altii. Am rezistat, insa nu ne-am pastrat identitatea culturala si traditionala (comparati cu armenii, si mai vorbim dupa). Am avut momente de maretie si sanse de succes dar le-am cam dat cu piciorul. Silviu Brucan, desi comunist la baza, ramane un analist politic extraordinar (desi e mort). Lucian Mandruta amintise una din vorbele sale celebre din 1989 : ”Stupid people ! Sunteti prosti si veti ramane prosti inca 20 de ani”. In 2009 se implinesc cei 20 de ani…ce vom alege ?

Sa multumim Carpatilor si intelectualilor intr-un tardiv omagiu !!!

Nu ma intelegeti gresit (desi de fiecare data cand am utilizat fraza asta ati facut-o) : Nu am absolut nimic cu patriotismul autentic. Este de bun simt sa fii atasat de ansamblul geografic si cultural sub semnul caruia te-ai nascut…dar este de prost gust sa supraestimezi istoria unui popor care a supravietuit pentru ca ”era acolo”.

O minima estimare a valorii noastre culturale se poate face numai analizand raportul constructie/razboi. Cati conducatori romani au construit ? Au lasat ceva in urma…in afara de mii de biserici ?


Pentru ”patriotarzii” de la scara blocului : Puteti verifica istoric sau logic (aici va va fi mai greu) oricare dintre argumentele mele (cum sunt verificabile, inseamna ca nu sunt chiar ale mele). Sunt destule materiale care sustin adevarata istorie.

Daca aveti totusi materiale viabile si argumente tari, nu va sfiiti ;) (Am separat paragraful pentru a nu se intelege ca acuz pe toata lumea de fals patriotism)

Va pot oferi si cateva surse bibliografice pentru dizertatie (autorii si cartile le dau la cerere insa am facut destula cercetare pe cont propriu si am vorbit cu destui oameni din bransa).

P.S : Daca in liceu chiuleati la istorie si daca acum va incearca patriotismul si anti-legionarismul, va rog eu mult, dati drumul la un Guta ceva si descarcati-va la voi acasa, nu pe blogul meu.