In seria asta de recenzii m-am gandit ca ar fi o idee buna sa prind din zbor si cateva filme mai vechi in ideea ca ar trebui sa justific cumva titlul articolului. De asemenea, am lovit si cateva filme recomandate carora nu le-am dat o sansa la momentul potrivit.

1.Hellboy 2 (2008)

M-am uitat la filmul asta din doua motive : Il aveam pe stick si vazusem prima parte la cinema, regretand amarnic pierderea de bani ulterior. Filmele dupa benzi desenate sunt in general niste tampenii care costa milioane in ciuda vocilor critice.  Sigur, Sin City a fost bun, si poate nici primele doua filme din seria Spider Man nu au fost rele  dar au existat atatea filme care au dat-o in bara cu stil (precum homoeroticul The 300). Am tot respectul pentru autorii de graphic novels si de benzi desenate insa regizorii care fac adaptari isi asuma un mare risc, fie ca poarta sau nu un nume precum Guilermo Del Toro. Hellboy 2 este un melanj de actiuni fara logica, personaje care depasesc in stupiditate originalele din banda desenata si un scenariu care considera ca elfii, demonii , trolii, ichtiosaurii , mediumurile si tehnologia au cumva legatura.
La nivel de efecte si machiaje, filmul este intr-adevar o realizare. La nivel de logica a actiunii, ar fi bine de spus ca daca niste maimute violatoare de pe Venus incepeau sa arunce cu rahat de aur in minutul 50, nimeni nu s-ar fi prins ca nu face parte din scenariu.
Ce ar putea totusi sa-i fie reprosat unui film confuz dupa o banda desenata ? E simplu : Este incredibil , fantastic si fenomenal de PLICTISITOR. Actiunea este super previzibila si similara in stagii cu primul, Helboy (cu  Ron Pearlman cu tot) ajunge sa se autoparodieze iar celelalte personaje sunt atat de neinteresante incat la un moment dat te-ai putea trezi ca nu stii cine e in ”tabara buna”.

2.Tropic Thunder (2008)

Un film regizat de Ben Stiller ? Cu Ben Stiller ? This can’t be good…and yet, it is ! Tropic Thunder e una din parodiile alea care tinteste simultan in doua publicuri si le nimereste pe amandoua. La suprafata, este o comedie usoara despre turnarea celui mai scump film de razboi din istorie, comedioara care-i strange sub aceeasi umbrela pe Ben Stiller, Jack Black, Robert Downey Jr. (care rupe) , Nick Nolte si Tom Cruise.
Pe palierul doi, intalnim un film care satirizeaza lumea hollywoodului si filmele de razboi mult mai bine decat multe drame cu pretentii si intr-un mod mai spumos decat Hot Shots. De la trailerul de inceput (unde apare si Tobey McGuire) pana la ceremonia din final, ploua cu referinte la filme precum Saving Private Ryan, The Platoon, Slingshot si I am Sam dar si la peisajul gri al filmelor recente in care e plin de australieni celebri (Rusell Crowe anyone ?) , hip-hoperi ”gangsta” (in film il cunoastem pe Alpa Chino), actori de comedie de mana a treia si anonimi care lucreaza pe salarii minime.
Filmul nu este extraordinar, desi poate asta s-a inteles din recenzie. Este pur si simplu genul de film pe care daca-l vezi cu mintea deschisa te va tine cu un zambet larg pe tot parcursul vizionarii. Sunt pur si simplu prea multe aluzii inteligente pe langa glumele clasice ca sa nu gasesti ceva macar vag amuzant in el. Nu e fenomenal, dar fata de comediile recente, ridica mandru capul.

3.Lost Boys (1987)

Filmul asta cu Keifer Sutherland si Corey Feldman a cam pus pe harta filmele cu tineri vs. vampiri/varcolaci/alte  forte mistice (vezi Buffy, Supernatural, etc) . Departe de a fi un horror in adevaratul sens al cuvantului (desi cand aveam 10 ani m-a cam speriat) Lost Boys este mai degraba o dovada ca poti face un thriller/horror bun fara sa abuzezi de aceleasi clisee ieftine. Lasand la o parte efectele optzeciste si stilul de filmare, Lost Boys beneficiaza de actori care nu se forteaza sa planga de frica si de o coloana sonora decenta. Povestea este simpluta : O mama divortata si cei doi copii ai ei se muta intr-un orasel din California la bunicul copiiilor. Indragostit de o tanara misterioasa, baiatul cel mare intra intr-o gasca locala care se dovedeste a fi formata din vampiri. In continuare filmul merge pe tiparul clasic cu ceva accente de comedie si o schimbare de situatie in final. Daca aveti timp de pierdut…

4.The Tommyknockers (1993)

Ecranizarile dupa Stephen King au reputatia de a urma o logica regizoriala. Daca regizorul este unul potent, filmul iese bun (IT, Shawshank Redemption, Lost Souls in Atlantis, The Shining – Kubrick si chiar Green Mile). Daca se implica direct King in productie , fie iese un film horor de duzina (The Shining – varianta King), fie unul prea lung (Rose Red), fie o porcarie (The Langoliers ) fie un film care devine plictisitor prin adaptarea ”ca la carte”. The Tommyknockers este un astfel de film, prezentat de altfel intr-o miniserie de doua parti.
Specialitatea lui King , claustrarea si alienarea individului este destul de bine surprinsa in filmul asta, film care din pacate degenereaza in efecte ieftine si in actiuni lipsite de sens. Lungimea si distributia seminonima nu-l ajuta, avand in vedere ca la un moment dat se insista pe niste scene pe care le-am mai vazut inainte cu 5 minute, dar cu alti protagonisti.
Pe scurt : Locuitorii unui orasel (numit Haven, ce surpriza) montan izolat incept sa se comporte ciudat dupa ce o scriitoare locala incepe sa dezgroape un obiect ciudat aseamanator unui templu. De la inventiile ciudate pe care le fac si pana la caderea dintilor si obsesia pentru ”devenire”, locuitorii manifesta tot felul de tendinte dubioase. Din pacate, finalul si abuzul de efecte CGI in a doua parte a filmului nu fac dreptate cartii.

P.S : Bagand un ochi pe scutierii am descoperit printre altele doua clipuri de mare interes : O noua creatie a lui Gregorio de Rumania (un prof de engleza bolnav) si un alt clip care testeaza limita rabdarii umane (de data asta de la Rm.Valcea, my home)

25 Comments »