Intentionam sa ofer celor care au pus in viata lor mana pe un mouse un regal al jocurilor apuse insa providerul meu de internet a spus ”nu” pentru inca vreo doua zile, astfel ca am fost nevoit sa scriu de pe unde am apucat.

Voi reveni la subiect, in special la a mentiona despre ce subiect vorbim. Sunt constient ca s-a mai scris de zeci de ori insa a inceput sa ma scoata din ce in ce mai mult din sarite un aspect : tinerii romani se plafoneaza in relatii, in joburi si in mai tot ce tine de adevarata viata.

Nu are rost sa insist acum asupra indivizilor casatoriti  la 21 de ani pe motiv ca ”se iubesc” si divortati la 27 din cauza aceluiasi stupid motiv. Poate ca judec dintr-o perspectiva obtuza dar la 21 de ani vad ca prioritate cariera si acea parte de ”fun” de care mai poti inca avea parte, chiar si cu o cariera in fata. In conditiile in care la ora actuala in domeniul meu cunosc cateva cazuri de oameni care la 23 de ani au functii precum ”Senior Strategic Planner” sau ”Head of PR” as putea fi chiar usor ingrijorat.

De ce nu vad iubirea ca pe o optiune principala pana la vreo 25 de ani ? (27 de ani e idealul meu de casatorie). Pentru ca pur si simplu nu duce nicaieri pe termen lung, nu la varsta asta. Nu inseamna ca nu iubesc sau ca n-am pe nimeni in momentul de fata ci ca pur si simplu daca si atunci cand totul se va termina vreau sa am pe ce sa cad. Daca tot e sa iau o decizie de genul asta, macar sa am statutul material sa o pot sustine pe viitor.

Ce se intampla cu oamenii astia care divorteaza inainte de 30 de ani ? O sa realizeze ca au trecut treptat de niste limite biologice si ca jobul de care s-au cramponat in ultimii cativa ani este un job care-i impiedica sa evolueze.  Aici voiam sa ajung. De ce oameni inca in facultate se tem sa paraseasca joburi de doi bani doar pentru ca este totul foarte comod si decent platit ?  Nu vorbim acum de oameni cu probleme financiare, ci de oameni care se considera ”carieristi”.

Venind de la un om care a parasit un job (unde desi erau bani si tratamentul era ok, nu exista posibilitate de evolutie) si vreo doua colaborari banoase intr-un an, afirmatia de mai sus ar putea parea un indemn. Adevaratul indemn este : Nu va cramponati ! E o perioada in care poti schimba 10 joburi pana gasesti unul care sa te lase sa evoluezi si sa avansezi pe termen lung. Ar fi ideal ca joburile sa aiba o legatura cu ceea ce vrei sa faci pe viitor. Nu de alta, dar un CV grasut face mai bine decat x facultati si masterate pe banii parintilor (nu ca ar fi o problema daca esti intr-adevar pasionat).

La 21-23 de ani avem oameni care sunt disperati de lipsa unui partener pentru casatorie, oameni care se considera impliniti cu un job de 1300 RON si nu vor mai mult pe viitor.

Daca la 28 de ani esti un tip cu burta de bere si o nevasta grasuta care se gandeste sa lucreze part-time pe tura de noapte ca sa-si dea al doilea copil la scoala s-ar putea ca alegerile tale in viata si cariera sa nu fi fost cele mai inteligente. Unii sunt fericiti asa insa majoritatea ajung sa sufere de puternice crize de personalitate.

P.S : Am primit un e-mail pe care nu l-am catalogat drept spam din motive de adresare. Mailul se referea la un siteulet numit Filmic.ro dedicat scurtmetrajelor si reclamelor. Nu stiu daca sa-l recomand sau nu in stadiul de fata insa ideea unui alt YouTube romanesc dedicat oamenilor ceva mai inteligenti mi se pare destul de ok.

41 Comments »