Fiecare blogger simte nevoia unui rant din cand in cand. Din moment ce nu umplu intreg blogul cu ”durerea mea” , consider ca urmatoarele randuri nu pot dauna prea mult.Daca doriti ceva relaxant si oarecum informativ, treceti peste postul acesta, pentru ca are un caracter personal si plictisitor !

Asta ar putea fi un scurt ”rant”, neavand altceva mai bun de scris azi. Tocmai ce ma gandeam eu de ce sunt in starea asta de perpetua nefericire…de hmm, 5 ani !?! Atunci, divinitatea (care de multe ori a comunicat prin mine, dar nu m-am dus la OTV din pur orgoliu) mi-a dat raspunsul : lipsa libertatii de miscare !

Copilaria a fost super ok : Puteai fi orice, oricand, oriunde…nu-ti pasa de nimic, nu erai inca dezvoltat complet si nu aparusera ”principiile”.

Adolescenta m-a adus in pragul disperarii : Vedeam incet cand suntem de limitati ca oameni si cat de iritant este sa nu poti face nimic. Evident, o sa spuneti : Ganduri tipice de adolescent. Bullshit ! 90% din tinerii si adolescentii de azi iubesc sa paraziteze (a devenit de altfel un ideal – pentru cine stie articolul meu mai vechi ‘Molusca de apartament‘).

Ahh..tineretea : chefuri, femei si…depresii prelungite ? Sa spun pe scurt ce ma ”omoara” : Imposibilitatea ca la aproape 20 de ani sa nu mai depind de parinti financiar, imposibilitatea de a ma stabiliza complet emotional (nu vreau inca o prietena\femeie, vreau stabilitate, vreau sa nu-mi mai pese !) si mai ales, imposibilitatea de a face ceva cu adevarat maret, in orice domeniu. La dracu’, nici acum nu stiu exact unde o sa ajung, dar daca la finalul vietii (maxim 56 de ani, sau cum o vrea ”Dumnezeu”) nu am cateva pagini dedicate in cartea de istorie (sau macar intr-o istorie a literaturii, economiei…ce-o fi ea !) atunci voi sti ca am trait degeaba. (cum am impresia ca si fac, de altfel)

Sa o luam pe argumente pro si contra, da ?

Tinerete – Pro :

-femei, distractie
-ultima perioada in care mai poti visa liber
-traitul pe spatele parintilor

Tinerete – Contra :

-lipsa de independenta financiara si restrictiile impuse involuntar celor la care tii (parintii)
-cruditatatea
-lipsa de libertate efectiva
-constrangerile impuse de statutul social precar (trebuie sa fii ”cool”, nu ?)
-prostia a 70% dintre membrii clasei tale sociale (tinerii si ”adolescentzii”)

Cum poti, ca barbat in devenire (sau barbat gata devenit) sa accepti atatea constrangeri si sa accepti dependenta fata de altii ?

Evident, as putea sa ma duc intr-un pub si sa incerc sa agat ceva, as putea sa ma apuc iar de exersat la chitara…sau as putea sa ma plang ca un ”mascul feroce” pe un blog pe care oricum nu-l citeste mai nimeni.

Ghiciti ce-am ales :D ?

P.S : O sa-mi caut de lucru dupa sesiune, dar am impresia ca tot nu va fi indeajuns. Puteti ignora lejer postul asta (nu am nevoie de commenturi) si trece la posturile mai citite din ultima vreme :)