Tocmai ce ma hotarasem sa public un post mai relevant si iar m-am trezit lovit de mentalitatea dubioasa a unora in ceea ce priveste simpla argumentare.  Despre oamenii care iti trantesc cate un proverb sau o zicatoare in mijlocul unei discutii despre nanotehnologie, am mai scris.

Dar ce te faci cand intalnesti un personaj a carui unica argumentare este citarea. Nu conteaza din cine, fie ca a fost varful de lance al oamenilor de stiinta de la 1800 , fie ca a fost mare preot aztec, citatul din el este un argument valid si atemporal. Dom’le, daca Freud a zis asta, e clar ca asa e si numai asa pot fi interpretate lucrurile. Desigur, Freud a pus bazele psihanalizei si multor metode teorice folosite si in ziua de azi insa majoritatea cazurilor sale au ramas nevindecate si mai mult de jumatate din ”opera” sa reprezinta pure speculatii condimentate de propriile-i fantezii. Daca Freud ar trai si ar practica la fel in 2008 precum o facea in 1920 s-ar trezi cu vreo cateva procese pe cap si cu dezaprobarea comunitatii stiintifice. Freud si altii au fost relevanti perioadei in care au trait si au lasat in urma o mostenire care insa a evoluat si de multe ori s-a schimbat dincolo de recunoastere. Nu o sa-i impute nimeni lui Freud ca nu a studiat si neurologia in paralel, stiinta respectiva fiind aproape inexistenta la momentul respectiv. Pe de-o parte, la randu-mi as putea (in urma unui studiu) sa fac presupuneri despre natura universului care poate s-ar confirma partial dar asta nu inseamna ca un citat din mine ar avea vreun efect in 2556.

Desigur, exista citate de bun simt despre realitati imanente fiintei umane (prietenie, tradare, etc) care pot fi folosite pentru a incheia o dezbatere savuroasa dar cand aduci intr-o convorbire un citat de jumatate de pagina din Charles Darwin si sustii ca ‘‘lucrurile asa merg mai nou, verifica-ti sursele !” inseamna ca ori ai o problema de adaptare ori una de logica. Desigur, Darwin avea dreptate la baza dar selectia naturala , mutatiile progresive si mostenirea genetica sunt concepte aduse la perfectiune in ani ulteriori lui. Exact pe acelasi sistem se merge in argumentarea religioasa si mistica in general : citate din oameni care au presupus ceva intr-o perioada in care praful de pusca era o minune divina.

(Sursa imaginii – The Pain Comics)

Intr-una din discutiile care au prilejuit postul (la care nu am luat parte, din fericire) cineva il cita in permanenta pe Spinoza. Consider ca daca aduci drept ”argumente” citate dintr-un evreu olandez din secolul XVII pentru a-ti argumenta parerile despre etica si divinitate ai o problema in a distinge opinia de realitate factuala. Nu e o problema in a fi de acord cu teoriile lui Spinoza, e o problema in a considera ca un filosof, oricare ar fi el, are ”in totalitate dreptate”.

Vreti ceva mai apropiat ? Sunt convins ca sunt destui cei care au luat contact cu un marxist la viata lor., mai ales in primii ani de comunism si dupa revolutie. Cum Marx a avut in mare parte dreptate in ceea ce priveste previziunile lui economice, de ce sa nu credem ca  politic si etic era tot pe drumul cel bun ? Ar fi mai usor decat sa citim ceva economie si politologie moderna si sa facem o comparatie…

P.S : Am urmarit DVD-ul trupei Live (Live at the Paradiso) si as putea spune ca e un ”must see” pentru fani desi nu e cel mai reusit concert al lor.Daca vreti ceva mai fun, va recomand Generatorul de discursuri pentru Barrack Obama unde am reusit sa obtin urmatoarea perla de intelepciune ” Freedom is not only something we can believe in again, but something we can actually sodomize.[...] But placing together we can right this ship, and set a course for Beijing.[...]Of course, I must also thank you, President Bush, for years of raping the American people”’