Software, Hardware,Online
Archived posts from this Category
Archived posts from this Category
Posted by krossfire on 19 Jan 2012 | Tagged as: Social, Cultural, Politic, Software, Hardware,Online
Una din micile chichite aruncate de profii de romana prin lucrari era ”diateza reflexiv-pasiva”. Bazandu-se pe o forma impersonala a verbelor, respectiva diateza era patroana lucrurilor care ”se” intamplau.
Daca intre timp respectiva denumire a disparut in negura gramaticii limbii romane , obsesia pentru impersonal e inca aproape de mentalul romanesc. In continuare lucrurile ”SE” intampla, fara vreun vinovat si fara legatura cu persoana care emite judecata. Acum cateva zile, animat de evenimente externe, un pusti publica o lunga lamentatie pe Facebook. Omul se plangea ca in Romania ”SE” fura masiv, dar cu doua actualizari in urma postase o colectie de torrente. Cumva, omul se excludea complet din schema furtului. Cum la varsta lui nici discursul meu nu era mai rasarit, am renuntat la ideea de a-l combate direct.
Faptul ca un pusti de 15 ani nu considera furtul digital furt nu e o problema. Faptul ca un procent imens din populatie face acelasi lucru, in timp ce se vaita strigator, schimba putin lucrurile. Mai mult, foarte multi au chiar tupeul sa critice bunurile furate. N-au niciun soft original in PC, dar sunt siguri ca ”Microsoft face numai porcarii”. Au iPhone cu Jailbreak, dar intra pe forumuri pentru a cataloga niste aplicatii furate drept ”gunoaie”. Jocurile se nasc si mor pe torrente, dar industria jocurilor video e ”la pamant”. E greu sa recunoastem, dar suntem lejer parte din acelasi furt pe care-l imputam altora.
Da, de acord ca un politician abil fura cu mult mai mult decat poate un pustan cu ”teava de net”, dar sa nu eliminam o forma de furt doar pentru ca e mai putin grava. Zece filme noi pe luna, 20 de episoade de serial si vreo 5 jocuri nu sunt ”o cantitate neglijabila”. Daca luam o medie de 20 de euro pretul filmului, 3-5 euro pretul unui episod de serial nou (format digital) si vreo 40 de euro pretul unui joc nou aparut (clasic sau digital), ajungem la o paguba de cateva sute de euro de persoana, lunar. Fie ca gaura e in buzunarul unui producator care se chinuie sa-si tina barca la suprafata, fie in buzunarul unui artist independent, nu prea conteaza. Cert este ca aia 100 000 de cumparatori legitimi cara in spate 500 000 de pirati. Nu de alta, dar din tranzactiile astea are si economia cate ceva de castigat.
Ar fi absolut stupid sa propun sa cumperi ”tot” ce consumi din mediul digital. Nu pentru ca n-ar exista banii. In cazul celor interesati direct, bani pot fi pusi de o parte (sunt jocuri de calitate pe Steam mai ieftine decat un pachet de tigari). Din punctul asta de vedere, accesul la cultura n-a fost niciodata mai ieftin. Nu-i vorba nici de ”salariile din Romania”. De acord ca sunt mici, dar nici n-ai de ce sa justifici un joc de 200 RON in fata unui om care nu are ce manca. Daca genul ala de achizitie e prioritara pentru el, atunci aia e strict problema lui. Ar fi greu sa cumperi tot ce consumi pentru ca, unele bunuri sunt complet inaccesibile, iar altele nu sunt oferite intr-o forma convenabila. Si, de ce sa nu recunoastem, altele sunt de o calitate cel putin indoielnica. Pana la urma, torrentele si retelele de sharing au un avantaj: poti incerca un bun finit INAINTE de a-l cumpara.

(Sursa: explosm.net)
Deci, ce ar fi de facut? E simplu, e vorba de putin respect. Intr-un scurt interviu, Neil Gaiman se declara neafectat de piratarea cartilor lui. Pentru el, o carte piratata e o ”carte imprumutata”. Aici vine insa si reversul. Logica e simpla: imprumuti cartea, te impresioneaza, devii fan, iar apoi incepi sa achizitionezi materialele autorului respectiv. Cam asta ar fi si cursul actiunii in cazul unor tari mai putin dotate financiar. Tot ce trebuie sa faci este sa-i recompensezi pe cei care ti-au destins seara sau ocupat weekendul. Nu vei cumpara toate Continue Reading»
Posted by krossfire on 14 Jan 2012 | Tagged as: Diverse, Social, Cultural, Politic, Software, Hardware,Online
Cum in ultima vreme am fost distras de indivizi sacaitori si frustrari nationale, ma gandeam sa scot putin capul in afara granitelor…
De data asta, cea mai la indemana gafa a venit de la est. Intr-o seara in care imi indesam extenuat capul in PC, un bun amic din Rusia vine si-mi livreaza o anecdota. Aparent, in tara de a carei frica am tremurat decenii bune, Ministerul Apararii s-a decis sa atraga tinerii spre cariera militara. Un gest necesar de altfel, intr-o perioada in care ideea de a tine o arma in mana si a tremura de frig pe un camp are destule alternative.
E de retinut ca obsesia crearii unui joc ”de stat”, fie el o strategie in timp real sau un MMORPG (Putin voia concurenta pentru World of Warcraft) exista de multa vreme in mintile oficialor rusi. Iata insa ca s-a ivit ocazia ca Rusia sa lanseze un adevarat joc national, o combinatie patriotica de tactica, forta si propaganda statala. Evident, pentru asa proiect, era nevoie de un buget, buget care initial a pornit de la 36 de milioane de ruble. Vorbim de aproape 900 000 de euro, o suma suficienta pentru a creea o simulare militara satisfacatoare.
Nu, jocuri gen Call of Duty nu se fac fara cateva zeci de milioane de dolari, dar jucatorii si tinerii rusi se puteau astepta la ceva in genul ARMA 2 (o simulare deloc stralucitoare vizual, dar realista in termeni de lupta):

(Sursa: ign.com)
Ministrii lor insa au aceleasi metehne cu ai nostri. Produsul final a iesit tarziu si a fost cel putin intrigant pentru potentialii fani. Cum urma sa arate rivalul rusesc al lui World of Warcraft? Ce urma sa-i antreneze pe viitorii soldati ai Mamei Rusii? Evident Tetris, Minesweeper, Battleboat si un quizz cu 15 intrebari, fara raspunsuri gresite! Cu alte cuvinte, orice individ apt pentru un job de secretara se putea gandi cu seriozitate la misiuni armate in Cecenia. Priviti numai ce inseamna o cheltuiala de 900 000 de euro, in termenii a patru jocuri Flash:
Ce e mai trist la jocurile prezentate mai sus e ca nici macar nu arata a fi fost facute de la zero. Nu ca un Tetris reprezinta cine stie ce efort. Avem destule unelte care-ti permit sa faci un joc simplu fara programare si sa exporti direct in HTML5. Asa cum bine remarca sursa mea, problema e ca nici macar jocurile astea nu par a fi facute de la zero, ci luate din alte surse si ”vopsite”. Un cod sursa pentru Tetris poti gasi prin orice manual destinat jocurilor Flash.
Publicatiile care au raspandit “mica” frauda, publicatii precum The Moscow Post sau NewsRu au smuls si o declaratie oficiala. Aparent, ministerul considera site-ul cu trei butoane si jocurile aferente lui o ”platforma educationala care va putea fi perfectionata”. Totusi, spre deosebire de altele, sistemul lor politic are si momente de luciditate. Dupa gafa asta, ultima dintr-o serie, Ministrul Apararii e pe cale de a fi demis.
In atare conditii, ma intreb sincer ce se mai intampla cu eRomania si cu cele 500 de milioane de euro care urmau sa fie varsate in proiect. Tare imi e ca peste cativa ani, vom afla ca site-ul care uneste ”toate institutiile statului” a fost facut in Dreamweaver si ruleaza la infinit varianta techno de la Coco Jambo.
P.S: Articolul de fata e mai degraba un exercitiu de gasire a unei stiri, nu de redactare a uneia. Chiar si asa, cum subiectul n-a mai fost rumegat in afara Rusiei, as prefera putin credit in caz de preluare.
Posted by krossfire on 04 Jan 2012 | Tagged as: Software, Hardware,Online, Viata de zi cu zi
Nici n-a inceput bine 2012 si deja avem un candidat cu sanse la premiul Dubiosul Anului…
Culmea, omul a mai trecut pe-aici. Cine m-a citit (fie si pasager) in ultimii ani stie ca ma enervez greu si apelez si mai greu la aruncatul cu noroi. Totusi, cu ani in urma, cand am facut trecerea pe .ro, am descoperit un nesimtit de un asemenea calibru incat a trebuit sa scriu pe tema. E vorba de Claudiu Cadar si de firma aferenta, Claus Web. La momentul respectiv, articolul a fost sustinut prin alte reclamatii, comentarii, link-uri si discutii pe decedatul forum RoHosted. Mai mult, migrarea pe noul domeniu a facut ca articolul sa primeasca noi comentarii si acolo.
Ulterior blogul a trecut pe .ro, iar regulile generale au mizat pe evitarea conflictului. Hostingul a fost trecut instant pe o firma cu servere in Romania, cu o oferta mai scumpa, dar cu un suport tehnic excelent. Am ramas cu respectiva firma pentru ca, in trei ani, nu mi-a spus nimeni sa ”n-am pretentii”. In fine, in tot timpul asta, articolul despre ClausWeb si amicii a primit din cand in cand cate un comentariu pasager care-mi intarea suspiciunile initiale. Nimic spectaculos, pana acum doua saptamani.
Ei bine, de doua saptamani incoace, un hemoroid online imi tot spameaza blogul sub pseudonimul ”Basescu”. Am mai discutat despre specia lor, asa ca nu are sens sa insist asupra psihologiei unui cretin. In prima faza i-am aplicat un tratament cu Ingorel. La scurta vreme, mi-am iesit putin din minti si l-am trimis la origini intr-un stil necaracteristic. Ar fi bune cateva mostre din perioada in care eram profund iritat deja, pentru a intelege cam pe unde ajunsesem cu nervii:
Dupa alte X mesaje, acuzatii, promisiuni si defulari de copil tampit, am zis sa-i verific totusi IP-ul pe care nu se gandise sa-l filtreze. Surpriza! Eroul nostru e din Satu Mare, dintr-o zona apropiata Strazii Corvinilor. De ce surpriza? Pentru ca, sa vezi coincidenta, fix pe aceeasi strada este si sediul Claus Web!
Spre deosebire de oamenii de la Fulbier, care mi-au explicat situatia si m-au rugat sa modific niste tag-uri la un articol mai vechi, Claus si prietenii lui au reusit sa treaca de punctul in care puteau obtine intelegere. Si sincer, daca trolul nu-si extindea adanca plaja de cunostinte la muzica si alte lucruri gasite pe blog, poate nici nu scriam articolul asta. Nu o sa arat cu degetul si sa urlu ”asta sigur e Claus Web”, dar imi e clar ca e cineva din anturajul lui, date fiind informatiile vehiculate de trol si pozitia lui pe harta.
Felicitari lui Claus Web si prietenilor lui din Satu Mare. Indiferent daca un angajat Claus Web (sau vreun prieten de-al patronului) a inceput spamul, urarile de bine se vor duce in aceeasi directie! Nu de alta, dar o cam merita, inca din prima tura!
P.S: Nu ma intereseaza experientele de tip ”am avut hosting la Claus Web si n-am avut probleme”. Faptul ca cineva a tinut un blogulet pe unul din serverele lui nu-l salveaza de la nominalizarea meritata. La fel nici comentariile de tip ”e o coincidenta” nu ma vor convinge. Vorbim de cineva care scrie insistent in speranta ca voi da jos un articol, cineva cu o pozitie extrem de suspecta. Daca as fi primit o replica oficiala pana acum, poate ca altfel stateau lucrurile.
Posted by krossfire on 22 Dec 2011 | Tagged as: Concursuri, Software, Hardware,Online
Daca tot se apropie Craciunul, voi atasa articolului de fata o mica loterie cu premii in jocuri. Pentru cei nerabdatori, regulile se gasesc in ultimele randuri ale prezentei postari…
Sa revin totusi la titlu. Articolul de fata reprezinta continuarea celui publicat acum doua saptamani si dedicat companiilor de jocuri video defuncte. Scopul seriei este sa aduca un omagiu celor care ne-au inveselit copilaria si adolescenta cu sunete intrerupte si pixeli colorati. Daca nu ati prins prima parte, ar fi o ocazie buna sa treceti prin ea, pentru a nu ramane cu nelamuriri.
Altfel, sa incepem cu inceputul si anume cu punctul cinci…
5.Westwood (1985-2003)
Secondati de Blizzard, Westwood au pus practic bazele strategiei in timp real cu ajutorul strabunicului Dune 2 si al primului Command & Conquer, serie care a supravietuit cu mult creatorilor ei. Pe langa strategii bazate pe universul Dune si C&C, Westwood a avut timp si de un CRPG deosebit (Eye of the Beholder) si de ciudatelul hack’n slash Nox. Nici jocurile dupa filme nu le-au fost straine, The Lion King si Blade Runner purtandu-le sigla. Dupa MMORPG-ul Earth & Beyond, Westwood au fost lichidati si partial integrati unuia dintre studiourile EA. Ulterior, toti angajatii Westwood au parasit EA, iar francizele lor au fost lasate pe mana altor studiouri. Vorbind de Red Alert, as spune ca e primul joc m-a tinut treaz cu noptile in glorioasa epoca a 486-lui si a lui Pentium I, cand, intr-o sala de net, existau cel putin 2-3 “comandati”. Nici al doilea Red Alert n-a fost un joc rau, aducand cateva inovatii incarcatei lumi a jocurilor de strategie. Caderea Westwood pare sa se fi datorat costurilor imense de productie cauzate de filmele din jocuri, filme care foloseau actori reali. La asta s-au adaugat si cateva proiecte ratate, precum prima fuziune a FPS-urilor cu strategia in timp real: contestatul Command & Conquer Renegade.
Pietre de temelie : Dune 2, Command & Conquer, Command & Conquer : Red Alert, Eye of the Beholder

6.Shiny (1993 – 2007)
Continue Reading»
Posted by krossfire on 17 Dec 2011 | Tagged as: Software, Hardware,Online, Viata de zi cu zi
In timp ce imi verificam linistit e-mailul, am dat de un nou mesaj de spam proptit sfidator in inbox. Tocmai ce ma pregateam sa-i raspund, cand…
Imi vine brusc ideea de a publica raspunsurile la spam pe blog. In general, cand mesajele imbecile ajung in inbox, am tendinta de a le raspunde. De ce? Pentru ca simpla compunere a replicii ma relaxeaza, desi stiu ca 90% vor fi refuzate de robotii de spam. Oricum, in bunul stil al lui David Thorne, o sa incep sa public din cand in cand reply-urile catre oamenii care isi doresc cu ardoare sa ne mareasca penisurile.
Pentru a testa putin reactia cititorilor, voi publica cele mai recente trei astfel de raspunsuri. Una a fost primita pe un cont de gmail, pe cand restul au invadat spatiul unui webmail. Am pus linkuri la capturile de ecran, pentru a nu aglomera si mai mult articolul.
1.Economizorul
Baiatul asta incerca in disperare sa-mi vanda ceva numit ”economizor”, un produs dubios care ar fi trebuit sa ma ajute sa economisesc energie electrica. Spam-ul in sine a constat intr-un simplu link, insa continutul site-ului a fost savuros. Din varii motive, nu a simtit nevoia sa dea curs comenzii mele.
O lacrima mi-a picurat in coltul ochiului in timp ce citeam aceasta oferta senzationala. Ma simteam binecuvantat. Cum, tocmai eu dintr-atatia? Tocmai eu sa fiu martorul acestei inovatii tehnologice greu de egalat! Vivat economizorul!
Am intrat intr-un suflet pe site-ul al carui domeniu mi-a dat din start sentimenul profesionalismului: ”emagu.ro”. Afland despre o economie de cel putin 100 de lei la factura electrica, mi-am zis ca, daca eu acum platesc cam 35-40 de lei pe aceeasi factura, pot obliga Enelul sa-mi plateasca lunar minim 50 de RON. M-am scos de alocatie!
Ulterior, am aflat ca cei 100 de lei (minim) sunt cam jumatate dintr-un salariu normal si mi-a parut sincer rau de oamenii din departamentul de testat economizoare. Intrand pe pagina de produs, am realizat cu si mai mare surprindere ca economizorul care-mi va minimiza consumul electric…se baga in priza. Mai mult, apreciez ca ai mentionat de cel putin trei ori ca dispozitivul este ”perfect legal”. Eu in general cer voie de la procuratura cand imi pun telefonul la incarcat.
Acestea fiind zise, as dori sa-mi livrati vreo 10 astfel de dispozitive. Acum sunt hotarat. Vreau sa ajung mogul!
2.Bioflavonoizii
Asta a fost un e-mail clasic de spam, cu milioane de beneficii ale unor produse naturiste de care n-a auzit nimeni. Printre beneficii se numarau si eficienta concomitenta asupra unor boli hepatice, de sange si psihice. In urma replicii mele, omul mi-a si dat si un scurt raspuns in care eram rugat sa nu raspund daca nu comand.
Draga Andrei,
Iti multumim pentru generoasa ta oferta. Mai mult, faptul ca ne-ai cerut acordul DUPA CE NE-AI TRIMIS MESAJUL ne demonstreaza ca esti un om de incredere. Asta ne spune de asemenea ca esti genul de om care se sterge la fund inainte de a se aseza pe veceu!
Apreciem de asemenea ca ai insirat toate afectiunile posibile in mail. Totusi, cand ai listat ”INCONSTIENTA” intre afectiuni, te refereai la inconstienta dinainte sau de dupa achizitionarea unor produse ”atestate de autoritatile in vigoare” (Despre ce autoritati vorbim, mai exact: Inaltul Consiliul al Celulelor Stem? Consulatul de Terapii Alternative?)
Cu stima si respect,
O echipa de programatori care si-ar dori extrem de mult sa nu mai primeasca oferte pe un mail destinat exclusiv colaboratorilor
![]()
3. Marirea naturala a penisului
Asta e spam-ul pe care l-am primit cu totii, cel putin o data. Omul stie una din miile de metode sigure de marire a penisului. Dementa s-a declansat cand a aparut pe un e-mail care nu prea apare in surse publice, alaturi de o incercare ilara de personalizare a mesajului.
Multumim pentru oferta si va asiguram ca am studiat problema ”indelung”.
Pe de alta parte, daca ne-am mari cu totii penisurile, intreaga lumea reprezentarilor feminine ar intra in colaps. Ganditi-va numai! O lume in care toti barbatii ar avea un penis de fix 16 cm. Cat de groaznic ar fi pentru Maricica de la trei ca Iliuta al ei sa o aiba la fel de mare cu a vecinilor. Cu cine sa-l mai insele?
Deci, pentru binele femeilor din lumea intreaga, ne simtim nevoiti sa refuzam produsul acceptat ca fiind eficient de catre societatile medicale din intreaga lume! (mai ales cand in aceeasi lume exista tari precum Liberia, Somalia si Coreea de Nord).
Am indeletnicirea asta din timpul liceului doar ca, pana recent, nu ma oboseam sa scriu si ceva vag amuzant drept replica. Motivul pentru care voi raspunde in continuare spam-urilor care trec de filtre este unul religios. Vreau sa rasplatesc insutit darul spamului, cu binecuvantarea spamului de calitate.
P.S: Vine si articolul si jocul promis drept premiu. Putintica rabdare cer. Inca nu m-am hotarat ce anume sa dau din colectia mea de ”gift games” de pe Steam. Un joc multiplayer. Un joc single? Un joc dependent de Steam?