Krossfire's Blog

In stilul unui etern Gica-Contra mi-a luat ceva vreme pana sa ma alatur celor ce pierdeau sirul informatiilor irelevante pe Twitter. Mai mult, a durat ceva timp pana sa incep sa si scriu pe cont. O activitate cronofaga si uneori extenuanta , Twitterul mi-a adus totusi satisfactia de a scrie peste 1400 de prostii dintre care mai putin de 40 sunt cu-adevarat citibile. Ma simt precum eroii civilizatori care inainte de a coloniza un taram salbatic i-au exterminat sistematic populatia masculina, violat femeile ca mai apoi sa contruiasca un oficiu pentru perceput taxe.

Iata deci cateva perle de intelepciune debitate de mine pe Twitter , numai bune de strans drept citate intr-o viitoare autobiografie (The Life and Deeds of Krossfire : An incredible bedtime story) :

In publicitate exista patru anotimpuri : al reducerilor, ofertelor, vanzarilor si promotiilor !

Manelele sunt ca gripa, n-ai apucat sa te vindeci de abuzul public al uneia ca deja a aparut o tulpina mutanta.

Ne trebuie un Parlament tricameral, pentru ca baia,bucataria si dormitorul sa fie separate !

Daca Frankenstein ar fi fost scris acum probabil s-ar fi numit ”Android : Ressurection”

Cand o sa ma fac mare o sa interzic multor persoane sa mai scrie carti din domenii unde n-au profesat.

Pana in 2015 sunt asteptari ca egoul lui @krossfire sa faca imposibila observarea Casei Poporului de la distanta.

Nobody puts Baby in the corner, except for cancer. Am I right, Mr.Swayze ? Mr.Swayze…?

Unul din motivele pentru care uneori prefer aroganta este ca despre un om arogant rar se spun lucruri mai nasoale.E doar ”arogant”

Tiganii de pe strada mea ma pun intr-o dilema ”etnica”.

Astia au solutionat eterna problema a fericirii. Din spamul prins de Akismet ””Anything anyone can wish for : gay animal sex”

”Nu te combina niciodata cu rude, bah” (Sfatul Zilei – Un boschetar de la Piata Romana)

Sugestie de titlu CanCan : Studenta porno si medicinistul macelar l-au ucis pe zeul tiganilor.

Am sapat o groapa comunismului si dupa 22 de ani de aruncat cu pamant deasupra am constatat surprinsi ca am uitat sa iesim din ea.

Deci si Adormirea Maicii Domnului de maine e sarbatoare legala ? Astept cu interes Schimbarea Scutecului lui Iisus…

Intr-o buna zi cainii vor evolua si vor digera celuloza.Atunci, recunoscatori, vor spune : El e, Vlad, cel care ne-a dat prima hartie !

Meseria de instalator va valora enorm in 10 ani cand oameni ca mine vor sti sa asambleze un laptop dar se vor uita tampiti la un fasung

In primii doi ani de facultate era sa cad prada tolerantei. Am realizat intre timp ca o sa ajung un hipiot care impiedica selectia naturala

Twitterul e un mod de a trimite massuri constant unora care se prefac interesati. Ma simt vinovat.

Un pachet de gloante e mai ieftin decat un program de reabilitare.15 gropi, 300 000 de oameni, o noapte, criminalitate 0. Votati Krossfire !

Sunt supererou : Adineaori am trecut printr-o usa. Usa nu este de aceeasi parere.

Telul nostru este unirea transcendentei cu substanta materiala si elevarea constiintei pe cele mai inalte taramuri (unu de la o trupa de black)

A venit o trista din aia de 25 de ani cu Biblia la usa. I-am urlat ”Dumnezeu nu primeste azi audiente fiica mea !” si am trantit usa.

Netul meu se misca mai incet decat un stegozaur homosexual iesit la agatat.

Ce ziceti de 1 Iulie, ziua nationala a discriminarii ? Discriminam pe toata lumea, fara discriminare.

Chiar ma intrebase un amic daca as face vreodata o uniune a bloggerilor de orice fel, ce logo as pune ? Un laptop cu burta !

Spam pe Gmail : A short guide to finding your woman’s clitoris !

Istoria ne spune ca australienii au declarat candva razboi pasarilor emu. Au pierdut…

Alt spam : ”Lose Weight – Amputate !”.

Drumul catre Bucuresti : Colegul meu de bancheta si-a spart capul.Cum ? De pe raftul de bagaje i-a cazut o cheie franceza in cap !

Am stins lumina temporar, in urma unei rugaminti.O voi reaprinde sistematic pentru ca ecologistii sa creada ca e un mesaj SOS

Hitching quote of the day ”Babe, I come from the future – We do it now or everything is lost !”

Subtitrare geniala : Those are the cookies Marie, don’t go piggie on all of them !\ Maria, nu mai manca tort ca scroafa !

Cand vechea civilizatie olteano-banateana vana mamuti, Bucurestiul nu coborase din copac

Adevarul e ca am retinut o lectie destul de importanta din folosirea Twitterului : Marile idiotenii se pot spune lejer in 140 de caractere. Miliarde de biti scursi pe apa sambetei…

P.S :  Pe final va las cu tehnica suprema de arte martiale,  una care-mi aminteste cu drag de ceea ce la 10 ani numeam ”ciobaneasca”. It’s the Aproaaaaach…

50 Comments »

Mi-ar fi placut sa scriu acum un post  despre cum sa ai succes in online si alte bazaconii care chinuie mintile unor personaje cu net prin cablu de 2 luni dar nu o voi face. Despre ceva istorie , evolutia bloggerului roman tipic  si gradele de toleranta in privinta comentariilor am mai scris si nu cred ca vrea nimeni sa citeasca remixuri.

Inca din primele luni ale inceperii blogului am sesizat o evidenta paralela intre fenomenul online romanesc si seria de falimente rasunatoare din onlineul american, reunite sub eticheta  ‘‘Dot.com Bubble’‘ . Pe scurt, ce s-a intamplat la finalul anilor 90′ in America a fost o crestere imensa a investitiilor in sectorul online, in siteuri si trusturi media exclusive , crestere alimentata de speculatiile bursiere , nu de o nevoie clara pentru astfel de servicii. Astfel, dupa vreo trei ani de laudat si incurajat consumul au urmat niste caderi rasunatoare, de la siteuri vizionare precum Kozmo sau Flooz pana la siteuri pur si simplu proaste. Ideile nu lipseau, nu lipseau nici investitiile. Lipseau in schimb oamenii pregatiti pentru noul mediu si un public cu acces constant si suficient de instruit incat sa inteleaga oportunitatile. Dupa maretele ratari ale perioadei, industria online americana a inceput sa se dezvolte incet si sigur si companii precum Google sau Amazon au preluat rapid stindardul.

De ce s-ar face o paralela cu Romania si cu nu tari mai destupate unde s-a investit mai mult in online ? Pentru simplul motiv ca la nivel de utilizare constanta a Internetului nu ne aflam departe de America anilor 2000 cand la ei o treime din populatie avea PC si luase contact cu Internetul (nu constant). La noi numarul posesorilor de PC este mai mare dar al utilizatorilor de Internet este mai mic.  Astfel, in timp ce ne contram pe bloguri, ne luptam la seminarii, dam sfaturi despre bloguri si antreprenoriat online, o buna parte din populatia Romaniei intelege in continuare din Internet messenger, mIRC , Hi5 si bineinteles pornografie gratuita. Cand intr-adevar vad ca ar fi rost de bani, intra in ”afaceri” pe aceleasi principii pe care se ghideaza si cand vand telefoane furate in fata blocului : lasa ba, eu sunt destept, ii fac eu pe-astia.   Astfel, fie infiinteaza siteuri sau bloguri de spam, fie trag cate o teapa pentru a fi numiti pe nedrept hackeri . Nu mai insist.

Ne plangem ca mediul online romanesc este imatur, ca investitiile in publicitate sunt nu stiu cum, dar intai trebuie sa ne gandim daca exista cu-adevarat un mediu online romanesc stabil. Vedem regiile care se agata cu ultimele puteri de inutilele bannere, bloggerii care alearga dupa advertoriale si contracte stabile si nou intratii care umplu 3/4 dintr-o pagina cu reclame aiurea. Nu-i vedem in schimb pe aia care cred ca ortografia corecta e  ”Sidiu de joace”, care stau pe net maxim o ora in care vrajesc minore si care sunt o majoritate covarsitoare dintre utilizatorii de Internet si asa putini in raport cu populatia. La educarea lor trebuie sa lucram.

Ca sa revin la problema ”balonului romanesc online” si la spargerea lui. Desi investitiile online s-au marit vizibil iar departamentele online par a fi cele mai profitabile pe timp de criza in agenda unora,  pot intelege reticenta generala a agentiilor si investitorilor. Pana la urma, cui vindem si cu cine vorbim ? Faptul ca ne citim intre noi si avem acces la statistici interne ne face sa fim mult prea optimisti cu privire la raspandirea fenomenului online in Romania si Europa de Est in general. Extinderea este mult prea rapida pentru cat poate piata sa inghita si de-aia razbat doar nou venitii cu-adevarat dedicati.

Balonul nu se va sparge si nici nu vom vedea bloggeri plecand cu plasele de fursecuri de la conferinte. Bloggerii si micii proprietari nu vor face preinfart cand vor vedea scaderea cifrelor. Oricat ar fi vrut unii ca toata vanzoleala cu Web 2.0 sa fie doar un vis urat, nu se va sfarsi asa. ”Blogosfera” se contracta , asa cum s-a intamplat si cu forumurile si fenomenul va continua insa asta se va intampla doar pentru a lasa loc unor viitoare metode de ”user generated content”. Cine trebuia a prins gustul iar exprimarea in online a devenit pentru multi un drept de baza. Nu se pune problema ca milioane de oameni sa puna mouseul si tastatura jos si sa spuna : Gata, ma intorc la a trimite scrisori cu pamflete la Curierul de Ramnic !

Bloggarim, twitterim si tinem conferinte pentru si cu aceeasi oameni si lunar apar  experti online care sa se atace pe tema nu stiu carui articol din nu stiu ce blog. Bine mai baieti, dar aia care chiar au forta de cumparare unde sunt ? Ajunge sa presupunem ca vor aparea pe parcurs ? Apreciez initiativele unora de a deschide diverse siteuri, mai mult sau mai putin inovatoare dar ma sperie presupunerea lor ca publicul se va forma pe parcurs. Romanii sunt reticenti la cumparaturile online iar recent o ruda m-a luat in deradere cand i-am spus ca am scapat de o mica problema prin intermediul unei consultatii pe site medical online.  Pentru oamenii astia, Internetul este ceva neserios, pentru pusti, nu un mediu in continua expansiune. Nea Marin de la parter nu stie de ”tuitar” dar are pensie marita, un mic magazin si cumpara saptamanal mult mai mult decat studentii care stau cu gura cascata pe la conferintele despre SEO marketing.

Later Edit : Am gasit si aici o referinta la fenomen (cautati separat clipul).

P.S : Vreau pe aceasta cale sa-l felicit pe vecinul meu de la trei. Este un imbecil perfect, atat de aproape de spatiul ancestral. Cum se poate sa stai de la 8 dimineata la 9 seara singur in apartament si sa bocani continuu, sa bagi circularul si bormasina fara sa respecti un minim de pauza ? Cat de mic si de anchilozat sa ai creierul incat rutina si zgomotul sa nu-ti ceara pauza, mai ales daca lucrezi singur !?!

36 Comments »

Stiu, am zis ca o sa raresc materialele de critica sociala dar de vreo doi ani  ma sperie un fenomen asupra caruia am pastrat tacerea din motivul lipsei de calificare. In ultimele luni insa, ma simt efectiv invadat de cererile de socializare (”networking” pentru pretentiosi) primite de la diversi experti online. O privire aruncata pe LinkedIN si veti descoperi cu surprindere ca Romania este efectiv plina de oameni ale caror creiere supradimensionate abunda de sfaturi despre un mediu pe care cu luni in urma il ignorau.

Ca unii abereaza in CV-uri si scriu un text Word in trei ore e o problema, una minora as zice. Dar cum minorele atrag in general perversi de 50 de ani, totul devine iritant cand oamenii astia  isi umfla muschii pe la diverse evenimente organizate tot de ei sau in mediul pe care sustin ca-l promoveaza. Cele mai triste cazuri sunt expertii online cu ”peste 10 ani de experienta”. Spun triste pentru ca unii dintre noi, astia banali si non-experti eram acolo acum zece ani si sa vezi ciudatenie : ei erau de negasit.

Exact, eram pe forumurile unde spamati si dejectati injurii (nu ca noi eram cu mult mai breji), eram poate pe acelasi canal de mIRC (mai rar in cazul meu) si mai tarziu va vizitam siteurile inca facute cu butoane standard din Dreamweaver. Da, domnule expert…nu esti singurul cu acces la Internet din perioada 1997-2002 si mai exista oameni care stiu cu ce se ocupau marii maestri in online ai patriei in primii ani de cariera (pentru ca cel mai probabil faceam aceleasi tampenii).  Atunci cand am ”frecat menta” prima data pe Internet, Constantinescu tocmai ce castigase alegerile insa am avut acces stabil de prin 2001 dar asta e total alta treaba (aparusera oricum si salile de Internet). Eram un copil prostovan si extaziat si nu ma ducea grozav bila pentru a intui potentialul mediului pe care tocmai il descopeream. Ar fi fain sa spun ca aveam o super viziune de ansamblu dar nu aveam, cum nu aveau nici alti mari ‘e-marketeri”. Acum 10-12 ani, cand lumea inca citea cu pofta site-uri precum ”Gelu Corcochiftelu” (glume, joculete java primitive, poze amuzante) NU EXISTAU OAMENI PREGATITI IN ONLINE. Nu , bannerele erau pe cat de simple posibil si non-targetate, iar imitatiile primitive de regii de-atunci functionau mai degraba pe baza de barter. Pe scurt : Nu prea exista publicitate online in mediul romanesc, nu in acceptiunea ei moderna. Era mai degraba o forma de marketing de gherila condusa de niste pionieri care nu aveau idee ce tin in mana.

Cu forumurile era la fel problema. Prin 2003 am facut un forum numit Lords of GM (Game Maker, pentru neinitati). Programam jocuri si eram inchis in cochilia mea , astfel incat nu-mi pasa prea mult de exploatarea Internetului, in continua crestere . Cert este, ca in 2004, dupa ce activasem pe cateva forumuri romanesti si pe doua straine (radiomute in mod particular) ma convinsesem ca in materie de online, Romania o arde dubios intr-o balta a retardarii. Una din care, la o adica, tocmai iesisem si eu. Ideile de siteuri veneau tot de la oameni cu bani care copiau mai tot de-afara (de la layout, la continut si la poze cu caini) , nu de la idealisti. Am fost surprins ca 4 ani mai tarziu sa vad ca unul dintre indivizii care critica inspumat pe un mic forum intre timp decedat (pe parte de IT) are acum tupeul sa se prezinte drept expert online la o conferinta. Interesant cum cineva poate nega ca prima lui tendinta in online a fost sa se faca de cacao. In cinci ani se pot schimba multe, mai putin caracterul si reticenta la nou.

Agentiile de publicitate sunt alta mancare de peste, uneia careia vrei nu vrei trebuie sa-i suporti mirosul. Si aici se invart niste personaje mai mult decat dizgratioase care se pretind un fel de eminente cenusii a ceea ce inseamna publicitate online. Aceeasi indivizi intrati accidental in ”publicitatea clasica”, genul care isi iau un PC doar dupa ce si-a luat tot departamentul si jumatate din vecinii de la bloc, populeaza sfera expertilor online si aici. Vorbim de oameni pe care in 2004 ii citeam declarand prin ziare ca Internetul e mai mult o moda, si care acum sunt capetele departamentelor ‘’specializate” din agentii. Mai mult, aceste agentii online tin si seminarii de tipul ”Introducere in Universul digital” , traductibile prin ”Iaca, acu ne-am trezit si noi”. Practica asta este destul de des intalnita si prost inteleasa la noi : Hai sa separam o gasca de oameni care sta toata ziua cu nasul pe doua-trei bloguri si pe messenger si sa spunem ca ei sunt divizia noastra online. Astfel ne discreditam si pe noi (daca avem divizie specializata, inseamna ca agentia mama nu se descurca cu mediul asta) si pe ei pentru ca foarte putine astfel de divizii vor face ceva. Si inca ceva  : Daca angajezi tineri ca sa-ti faca treaba intr-un mediu care te depaseste, nu uita ca e foarte posibil ca angajatii tai sa fie parte din acei 90% ignoranti din cadrul celor care sustin ca au idee cu ce se mananca tortul. Din frica de a nu-ti pierde jobul e posibil sa aduci imbecili care considera ca o problema care le-a trecut pe sub nas 5 ani de zile se invata din mers intr-o luna.

Bai tata, nu stiu daca sunt 10 oameni care isi pot atribui titlul de ”expert” in ceva in Romania , cu atat mai putin intr-un domeniu unde la nivel de abordare si imagine in ochii populatiei suntem total inapoiati. Ahh, si nu e putin cam generos sa te autodeclari ”antreprenor online” cand tu ai un blog construit din alocatie ?  Sa fim seriosi, pana acum am facut trei campanii online (in cadrul unor joburi si colaborari : doua ONG-uri si un client comercial) , am facut si web-design, pus pe picioare cateva forumuri mici, am atins la un moment dat niste cote de trafic si comentarii decente cu blogul (pe care l-am tinut departe de joburi) si am participat la partea de design si de copy pentru cateva siteuri. Pe moment sunt implicat intr-un proiect fara scop comercial dar cu un potential de comunitate si informare destul de mare (nu spun, ca stric surpriza). Cu toate astea, as fi idiot daca m-as considera antreprenor online sau expert. De ce ? Pentru ca am vazut trecand pe langa mine altii mult mai buni si vizionari (acum anonimi dar nu lipsiti de influenta) si pentru ca menirea mea nu e sa fiu ”consultant online”. E doar un mediu. Da, stiu ca printre bloggerii de top, oamenii din agentii si consultanti exista cativa oameni pregatiti si a caror experienta pe diverse platforme este relevanta, oameni care sunt ceea ce pretind ca sunt. Numarul lor ramane in continuare foarte mic asa ca , pentru restul, doua sfaturi se impun : Luati aminte la ce a inseamnat fenomenul ”dot com bubble” si incercati exercitiul umilintei cand vorbiti in public.

Daca citesti zece bloguri de SEO, faci spam intre cafele si esti fixat pe adsense esti mai departe de notiunea de expert decat este Naomi de cea de femeie. Daca ai avut 500 de poze pe netlog nu inseamna ca ai pus bazele retelelor sociale in Romania. Online nu se echivaleaza in ”cine face primul x bilioane in trafic si deschide mai multe spam siteuri invinge”. Online-ul inseamna mai mult decat as putea scrie aici sau gandi, inseamna  libertate, interactivitate, continut si multe altele pe care ajungi sa le cunosti intai ca utilizator, apoi ca potential colaborator si probabil niciodata ca expert. De ce ? Pentru ca in momentul in care eu aberez chestiile astea ,exista un ”cineva” prin India care tocmai a facut 30 000 de dolari din Second Life si vrea sa-i investeasca intr-un proiect de retea sociala care va schimba totul. Asta e , cat timp unii au timp sa se autoproclame experti, utilizatorii normali de-abia fac fata la fluxul de schimbari si informatie din mediul asta. Starurile rock online au viata scurta si la fel ca in viata reala, sunt putine care lasa ceva in urma.

P.S : Daca vi se pare un articol prea lung si ranchiunos, imi pare rau…dar imi statea de mult pe suflet. Daca vreti insa acum , pe ultima suta, sa vedeti ceva dubios si la limita cretinatatii romanesti, va rog sa va holbati in liniste la aceasta imagine si mai ales la gaura din produsul prezentat.

48 Comments »

Daca as avea competente in domeniul literar as putea umple spatiul asta cu teorii despre despre cum personaje celebre de roman au rapit intimitatea creatorilor lor, canibalizand personalitatea din spate. De la actori , moderatori si cantareti pana la autorii de belestristica, mai toti s-au trezit la un moment dat ca personalitatea afisata in public incepe sa se inscrie iremediabil in toate aspectele vietii cotidiene.

Si in cazul ”bloggerilor” intalnim aceeasi tendinta, pastrand evident proportiile. Fie ca esti tipul criticului smecheras, pseudoanalistului social, cosmpolitului dezinvolt sau pur si simplu unul care scrie despre spalatul zilnic pe dinti, pe blog ai un atu pe care nu-l ai in viata reala : libertatea de expresie, extrovertirea. Cum prea multa libertate sperie, omuletul speriat din noi va creea automat o masca (fie ca-i zice BlogMaster2000 sau pur si simplu Dan) care sa-l ajute sa-si controleze nou gasita libertate. In unele cazuri, masca asta devine celebra (atat ca se poate intr-un mediu de genul asta) si ajunge sa acapareze treptat personalitatea sociala a celui din spatele ei.

Filosofia asta subtire m-a lovit ieri cand intr-un moment de nervi incepusem prin comentarii sa iau apararea ”bloggerilor” din Romania. Evenimentul mi-a amintit si de alte cateva porniri dubioase din ultima vreme care-mi arata ca-l iau pe ”krossfire” prea in serios uneori. Pericole in intretinerea pentru un timp indelungat a unui blog sunt destule, de la trecerea in subunitar a raportului material citit\material scris pana la uitarea scopului prim al initiativei.

Acestea fiind zise (mai mult gandite si sumar notate) ma intreb cum naiba o fi ca intre grupurile de cunoscuti si prieteni sa fii strigat exclusiv dupa porecla online (presupunand ca este una autoasumata) si sa primesti cereri de glume in stilul ”canta-mi lautar”. Daca acum un an si ceva mi se parea un gest de afectiune sa fiu strigat la misto ”Krossy” (da bai, e rost de ras in hohote) acum ma gandesc serios daca merita sa las numele online (si trademark de altfel, ca e inregistrat) sa canibalizeze personalitatea offline, mai ales ca ultima se afla intr-un moment de slabiciune. Ma intreb cati din bloggeri se simt amenintati de forta personajului creat ?

Pana una-alta, spre final va las cu imagine de ”blogger” care nu are nicio legatura cu un post relativ plictisitor :

(Daca va intrebati ce-i cu masinuta, ei bine vorbim de o Dacie cu ceva jegulet pe ea, lasata pe spate si echipata cu o serie de capace Daewoo. Dat fiindca e ”noua” din 2004, proprietarul cere nici mai mult nici mai putin de 7500 RON pe ea !)

P.S : Mi s-a acrit putin de articole de opinie si pe teme sociale astfel incat ma gandesc sa revin la ce a am promis – articole informative, jocuri, diafilme, muzica, tipologii si ceva pe latura umoristica. Mi se pare nasol sa ajung in punctul in care imi e mai comod sa aberez\analizez decat sa informeza. Incep sa-i inteleg pe editorialistii rodati.Am gasit posturi din trecut cu idei mai vii si exprimari mai putin pompoase decat cele din ultimele luni.

P.S 2 : Nu va pot priva de un filmulet absolut superb care reflecta perfect starea de spirit romaneasca (puteti sa va uitati si pe categoriile site-ului, sugestiv intitulat ”Pula Non-Stop” )- da, stiu  ca s-a mai publicat de X ori si stiu despre ce e vorba in original dar cand ai un film in care cineva iese pe geam si urla ”Pula’ Pula Pula’ numai la plaiuri mioritice te poti gandi in prima instanta.

46 Comments »

In timp ce eram gata sa-mi asum pozitia oraseanului de ‘’sala” zilele trecute mi-a revenit in minte tema injuraturilor si amenintarilor primite in online. Numarul si agresivitatea comentariilor de la diversi cretini e in stransa concordanta cu aspectul imaginat al interlocutorului.

De ce exista din ce in ce mai multi idioti care isi permita sa injure femeile cu blog ? De ce il injura fara control lumea pe zoso si pe alti bloggeri cunoscuti ? Pe langa cauzele tipice, pe langa frustrari , invidie si pe langa injuraturile primite pe merit, exista in colectivul de troli si papagali mentalitatea care bantuia inca din vremea mIRC-ului : il stiu pe-ala, n-ar avea nicio sansa in fata mea. Odata vazute in mod constant figurile unor personaje mai influente online, odata ce stii ca in spatele blogului se ascunde o femeie sau un pusti de 14-15 ani, marlania din tine ajunge la cote alarmante. De ce ? Pentru ca tu esti cel mai tare, cel mai frumos si mai puternic si stii ca daca te-ai intalni fata in fata cu unul dintre ei, sansele ca respectivul sa te agreseze fizic (presupunand ca te recunoaste sau ca te recomanzi) sunt destul de mici. Asta nu inseamna ca nu vei fugi ca o fetita de 10 ani dupa ce timp de doua luni ai hartuit pe cineva online ci pur si simplu ca exista sanse destul de mici ca un blogger sa te poata admonesta fizic.

Nu conteaza efectiv cum arata cel care scrie textul ci mai degraba cum isi imagineaza comentatorul suparat ca ar arata. Chit ca pot deveni de nerecunoscut la fiecare doua luni, m-a surprins totusi o discutie in care cineva isi imagina ca sunt un tip nu prea inalt, slabut si cu ochelari.  Imaginea asta este socant de departe de adevar dar foarte aproape de imaginea convenabila a ”bloggerului”.  Se stie doar ca bloggerii sunt aia tocilari care scriu pe net si acum defuleaza si se cred destepti, pai pe-aia ii bati imediat.  Comentatorul stie ca in evenualittea unei intalniri fata in fata, respectivul posesor de blog ii va ignora sau lua la misto dar nu-l va rupe in bucati si arunca la porci. De ce injura lumea mai putin bloguri de atitudine extremiste desi multe dintre ele sunt subiective si lipsite de o baza reala (si chiar ar merita critica acida)  ? Pentru ca exista riscul ca in spatele lor sa gasesti un individ de 1.90 , cu banderola cu crucea celtica, afiliata la 2-3 grupari de extrema dreapta si mereu dornic de ”dezbatere cu ranga”.

Saturday Morning Breakfast Cereal

Sus-amintitul mIRC putea duce la situatii tragi-comice : in orasul natal se intalneau diversi indivizi ”la interval” in urma unor conversatii belicoase pentru a afla ca de fapt erau prieteni si ca impreuna cantareau cam 80 de kile. Blogurile pot duce in schimb la situatii pur tragice precum filarea casei in urma unor atacuri (Appolinaire) sau amenintari fata in fata de la diverse ”vedete” din offline (jurnalisti si staruri CanCan). Totul e ca marele tau inamic sa considere ca esti complet inofensiv fizic si ca aceeasi batausi retarzi si frustrati din clasele 1-4 se pot descurca la fel de bine online. Atata timp cat cel atacat se simte lezat sau incepe sa-i fie frica (cum multora le era de anonimii de pe messenger) idiotul si-a atins tinta. Daca in schimb se raspunde la amenintari brutale cu amenintari subtile, parametrii problemei se schimba.

P.S : Tin sa va ofer o piesa de mare angajament pe care am pus-o si pe Twitter crescandu-i semnificativ vizualizarile. Melodia asta, care nu e o parodie din pacate, distruge de una singura speranta umanitatii in viitorul muzicii  : Freaxxx – Brokencyde  (desi in link se spune ca a fost turnat pe mai nimic, sunt surse mai credibile care spun ca minunatul clip a costat serios)

72 Comments »