Krossfire's Blog

Foarte rar mi se intampla sa defulez direct pe blog.  Desigur, nici analizele sau articolele informative nu scapa de subiectivitate si mici frustrari dar ziua care tocmai s-a incheiat cerea un post special. Iata deci cateva lucruri care au atins apogeul nesimtirii umane cu mai putin de doua saptamani inainte de Sarbatori :

BRD : Nesimtirea bancilor romanesti nu este un secret pentru comunitatea online. Am observat totusi ca aumite instiutii, precum BRD, s-au distantat clar de turma tintind spre recorduri de injuraturi. De la carduri inchise fara motiv, la functionari irascibili, comisioane uriase si conturi in euro blocate abuziv, BRD a dat lunar ”motive de suspans”. Pana anul trecut, singurele mele contacte cu banca fusesera niste transferuri taxate la suprapret. Cand in ultimul an de facultate am fost fortat sa-mi fac card pentru bursa am reusit sa inteleg de ce reputatia bancii este pe deplin meritata. Cu sau fara vina universitatii, am fost intampinat de comisioane nasoale, intarzieri, blocaje si vesnicul raspuns ”nu stim, nu e treaba noastra” primit de la majoritatea filialelor. Recent, o greseala care va amana bursele multor studenti, pusi pe drumuri de niste finantisti simpatici carora nu le pasa a mai dat inca o bila neagra BRD. Iti dai seama ca o banca e serioasa cand esti asigurat de doua ori ca datele tale sunt corecte pentru ca CNP-ul final inregistrat sa fie complet diferit de cel real. La asta se adauga o campanie de publicitate bazata pe irelevanta si cateva declaratii care frizeaza penibiliul si intra in sfera nesimtirii.  Pentru zile mai bune, exista si o lista de twitter a ”fanilor BRD”.

Vremea : Daca mai aud pe cineva proslavind calitatile ninsorii ii voi oferi personal un bilet catre ”kilometrul 0”. Viscolul, frigul general si ninsoarea au blocat tot, de la intersectii la deadlineuri si minti. Pentru cei ”fortati” sa iasa din casa astazi, planul de dezapezire al lui Oprescu a devenit un ciudat obiect fetis, invaluit in aura injuraturii de mama.

Rablele : Rablele ofera intotdeauna motive de bucurie celor care trebuie sa le suporte gazele de esapament si zgomotul. Totusi, astazi fiind o zi speciala as vrea sa-i felicit oficial pe posesorii de Dacia 1300 si de masini mai vechi de 15 ani.  Totusi, daca la ora 12.00 AM iti poti permite sa iesi din casa, cu patruj” de cai putere sub capota si fara cauciucuri de iarna , blocand astfel doua intersectii, ceva imi spune ca nu poti citi fraza asta pana la capat.

Pauzele de masa : Este vorba in principal de cele din regatul bugetarilor, un regat in plin razboi cu recesiunea economica. Cum poti oare sa scrii cu fata senina pe un site oficial ”’Pauza de masa intre 12 si 14.30” cand sunt oameni care nu au mai mult de 10 minute pentru sandwich ? Mai mult, cum poti avea crize de personalitate pe baza nerespectarii unei pauze de masa de  doua ore si jumatate !?!

Regulamentele de concurs : Am privit mereu documentele astea ca pe niste cutii ale Pandorei, gata sa te umple de demonii inadvertentelor si regulamentelor prohibitive. Nu imi dau seama de ce sunt atat de rari organizatori, agentiile sau un oamenii intregi la minte care sa  poata scrie un astfel de document cap-coada fara sa repete obsesiv o fraza, fara sa treaca pasaje din legislatia in vigoare si mai ales fara sa induca in eroare cu fiecare noua pagina.

P.S : Ma distrasem cu o ora in urma pe tema unui articol cracked ce analiza lucrurile ”uluitoare” pe care animalele le pot face cu organele genitale. Mike Judge avea dreptate in Idiocracy : obsesia celor mai stralucite minti pentru partea ”de jos” ne va aduce pieirea ca specie.

32 Comments »

Avand o infuzie binevenita de timp liber, am incept sa prind din urma cu proiectele si promisiunile facute inca din vara. Unul dintre aceste proiecte viza modificarea interfetei grafice a blogului si optimizarea lui.Pe moment am reconstruit sitemapul, actualizat blogul in urma unui hack si am dezactivat o parte dintre plug-inuri. Sper sa se simta.

Statul degeaba, mai ales intr-o perioada in care multi se lupta pe un teritoriu restrans, nu este neaparat o activitate condamnabila. Pauzele, daca ti le poti permite financiar, pot ajuta la reincarcarea bateriilor si la planficare. Ilare mi se par insa incercarile de a justifica statul degeaba si datul cu parerea prin ”profesii” greu de luat in considerare. Am compilat o scurta selectie de astfel de ocupatii, poate nu intru totul justificate si in niciun caz singurele de gen :

1.Analist politic : Ar fi nedrept sa nu recunosc meritele si diplomele unor oameni antrenati in a intelege si diseca fenomenul politic. Astfel de oameni puteti vedea zilnic la posturile anglofone. In Romania, a fi  analist politic e ca si cand ai zice ca esti proctolog pentru extraterestri. Lumea va fi atenta la tine din acelasi motiv pentru care e atenta la aurolacii din autobuz ( analistii decenti din Romania n-au loc de laptopul lui Stan).

2.Ufolog & Mistic : Ambele ocupatii pareau deosebit de distractive in liceu. Totusi, Misiunile Astrale si goana dupa inteligenta extraplanetara devin un stigmat atunci cand le iei in serios. Ambele ”profesii” cad in momentul in care iti atingi (ipotetic) scopul. Sa fim seriosi, esti dispus sa renunti la normalitate pentru ca dupa 20 de ani de cautat martieni sa poti spune fericit : Hahahaa, v-am zis eu !?

3.Blogger de succes & Expert online : Exista oameni care ajung natural la statutul asta, oameni care au experienta si proiectele pentru a se numi ”experti’‘ si exista cei care se lauda cu asta.Ultimii sunt cei mai simpatici, atat de simpatici incat uiti de ei pana le-ai terminat de citit cartea de vizita.

4.Activist de partid : Ati observat ca n-am scris nici politician, nici ”membru de partid”. Am scris activist gandindu-ma la pustii si indivizii care se implica serios (fie cu sufletul, fie cu buzunarul) pentru a salta imaginea unui partid. Sunt aceeasi care nu promoveaza niciodata in interiorul lui si care sunt mereu zburati si inlocuiti. Sunt cei care urla cu manie proletara pe bloguri si in parcuri. Partidul nu-si va aminti, dar cei injurati o vor face.

5.Meseriile cu titluri mai lungi decat atributiile: In majoritatea institutiilor de stat exista cate un ”subdirector de dezvoltare strategica”. Totusi, industria comunicarii este campioana indiscutabila a domeniului. Stiti ce-i ala un ”Senior Assistant Brand Manager” ? Nici eu, dar sunt convins ca firma ar putea functiona si fara el.

(Atentie : Doua Bare !)

6.Poet & Filosof de profesie : Stiu ca multi ar plange in genunchi daca baietii care la 32 de ani stau cu parintii si sunt la al optulea volum de poezie fracturista si-ar inceta brusc activitatea. La fel sunt sigur si de faptul ca fara gandirea critica a filosofilor moderni nu ne-am aminti ritmul corect pentru respiratia zilnica.

7.Student Profesionist : Scopul tau este sa ajungi in anul 9 la o facultate pe sistem Bologna ? Nu dispera, mai e timp. Sunt altii care au facut trei facultati si se plang ca la 29 de ani nu-i angajeaza nimeni pe baza copacilor taiati pentru diplome.

8.Luptator pentru o ”cauza” : Fie ea ecologia, anarhia, socialismul utopic sau salvarea ursilor panda , o cauza poate fi sustinuta fara a necesita implicarea totala a celui ce o sustine. Adica da, e ok sa mai si faci ceva intre doua marsuri anti-avort si un protest in fata Senso Tv.

9.Voluntar permanent in ONG-uri : Cumva diferiti de oamenii de la punctul opt, vesnicii voluntari cauta sa-si justifice inactivitatea prin diverse actiuni mai mult sau mai putin utile. Daca in esenta activitatea este benefica si poate fi un plus la CV, alergatul pentru a planta palmieri pe Valea Lotrului devine irelevant dupa o varsta (si dupa ce ai facut asta de zeci de ori, fara un scop precis).

10.Specialist in semiotica  : Semiotica este o stiinta la fel de justificata precum astrologia doar ca necesita un bagaj intelectual mult mai puternic. Stiu ca cititorii mai culti si poate mai informati o sa-mi sara in cap dar tare-s curios de cati specialisti in semiotica este nevoie ca sa insurubezi un bec metaforic.

P.S : Pe langa reluarea lucrului la doua articole promise, m-am gandit ca e timpul sa dau drumul categoriei ”Top 10” ce va contine cateva topuri cu specific romanesc in stilul Cracked, Oddee sau Listverse.  Pana atunci insa, caut o noua tema pentru blog si astept sugestii. Tema ar trebui sa fie similara cu actuala (fixed width, right sidebar) dar ceva mai larga si eventual mai curata. Ma gandesc daca n-ar fi cazul doar sa o largesc pe actuala (un bluespot modificat). Ceva opinii ?

45 Comments »

Ma uitam ieri seara peste articolele scrise in ultima vreme. Cu mici exceptii sunt destul de dezamagit. Trag umorul de par (atunci cand am ce trage) si incerc sa fiu cat mai coerent cand calitatea asta ar trebui sa fie inerenta , sau cel putin era pana acum.

Nu stiu daca are legatura cu blogul incapacitatea asta de a ma aduna. Am fost tentat in prima faza sa o asociez cu ”oboseala” pe care la ora actuala o resimt majoritatea bloggerilor. Din nefericire nu e asta, sau cel putin nu e numai asta. Am cateva drafturi cu mult potential, seriale incepute, niste diafilme digitizate care abia asteapta sa fie animate si materiale care mi-ar putea interesa la un punct cititorii. Problema se leaga de un sentiment care m-a mai lovit de doua ori pana acum in 21 de ani : Nevoia de a trece la nivelul urmator.

Fara sa ma incerce pusee de aroganta as spune ca nu sunt sigur ca urmatorul nivel ar trebui sa ma gaseasca in Romania. Ce sa spun ? Ca am luat ceva premii pe la concursuri de literatura regionale & nationale in liceu , ca blogul a fost pomenit de nenumarate ori online si in media clasica sau ca mi s-au luat interviuri. Aiurea, sunt destui bloggeri mai bine cotati decat mine cu mai multe realizari pe zona asta la fel cum sunt si scriitori tineri (publicati) care m-au depasit de ceva vreme. Da, am un CV grasut si materiale aditionale destule pentru un tip de 21 de ani si am luat contact direct cu zona  advertising \comunicare fie prin munca efectiva fie prin internshipuri sau colaborari (freelancing). Totusi, ma intreb serios daca pentru binele vietii mele de mai tarziu e cazul sa ma infund in vreun birou prafuit asteptand sa invat meserie de la vreun senior care face reclame cu torturi umane ?

Stiu, probabil afara (ma gandesc constant la tarile nordice) o sa fiu tratat ca ultimul om, etc insa prefer sa pornesc de foarte jos stiind ca dupa zece ani de munca mi se va acorda respectul necesar si voi avea stabilitatea financiara ca sa-mi urmez pasiuni mai costisitoare, decat sa ajung sa vorbesc pe la conferinte folosind un jargon vadit intentionat pentru a impresiona boboace. Asta in cel mai bun caz, in cel mai rau o sa devin un corporatist erodat mental. Am o pasiune umana pentru bani dar am limite clar definite. Banii si munca sunt usor de devalorizat daca nu sunt insotiti de evolutie.

Acum ca am scris ”despre mine” as vrea sa pasez mingea cititorilor si bloggerilor interesati pentru ca stiu ca majoritatea au descris astfel de momente. Va mai chinuie nevoia de evolutie ? Daca da, odata ignorata iti ”asigura” aplatizarea sau iti confera doar o permanenta stare de neliniste ?

Edit : Nu, nu intentionez sa inchid blogul ci incerc pur si simplu sa gasesc o motivatie pentru lipsa de ”vână” a posturilor mele din ultima vreme. Din fericire sau din pacate am gasit una destul de plauzibila care plutea in aer de ceva vreme. Sper sa-mi revin in urmatoarele zile suficient de mult cat sa scriu lucruri mai verticale.

P.S :  Intr-o nota mai vesela, mi-a atras  recent atentia un post de-al lui Dan despre o leapsa care circula pe net in ultima vreme. Pe scurt , leapsa consta in alaturarea prin Photoshop a unui nume de trupa gasit in primul articol random de pe Wikipedia, a unui nume de album gasit in ultimul citat de pe quotationspage si a celei de-a treia imagini din ultimele imagini gasite pe Flickr. Ce iese ? Un album perfect de indie care-mi aminteste de un post mai vechi despre genul asta de trupe care va mai astepta pana se calmeaza blogosfera.  Deci, iata albumul de indie rezultat din alaturarea totalmente aleatoare a unor elemente online : Oukredo – Endure When You Must

62 Comments »

A venit si timpul pentru o noua colectie de posturi mai rasarite din ultima vreme. Nu va faceti griji, nu o sa o lalai mult si nici nu voi exclude prea multe posturi. Cu exceptia catorva articole mai rasarite, constant ca m-am cam lasat pe tanjeala si ca scriu de multe ori din dorul de a scrie. Mai am de lucru.

Pentru a va familiariza cu seria, puteti consulta ultima parte din colectia de posturi Best Of sau puteti naviga prin aceste compilatii folosind meniul din dreapta jos.  Am marcat cu asterisc posturile pe care am simtit eu nevoia sa le recitesc in urma alcatuirii compilatiei.So, here goes the 9th edition (in ordine invers cronologica)  :

*Glorioasa Istorie a Neamului Romanesc : Addenum - continuarea unui articol scris cu multa vreme in urma.

*Din putul gandirii – O colectie de spoofuri de reclame mai mult sau mai putin reusita

Sistemul inchisorilor – Cateva consideratii personale despre modul de administrare al pedepselor penale.

Muzici post sesiune – Grave Digger, Bucium si Edguy

*Mijloace de a-ti pierde instant credibilitatea - Despre conspirationisti, iluminati si mistici. Reguli de urmat

Munca de jos – Injosire, pretext sau complex ?

Filme de vazut in sesiune – Taken, The Man from Earth, Andromeda Strain, 28 Weeks Later, Bedtime Stories, Zack and Miri make a Porno

Citandu-i pe maestri -  Despre pseudoargumentul citarii

Valori – Despre relativitatea valorilor personale

*The Bible 2 : God Strikes Back – O parodie in engleza

*Violul Logicii – Despre unul dintre cele mai proaste articole din presa citite in ultima vreme

*Nu suntem politicieni - Un rant comparativ intre bloggeri si clasa politica si un eseu despre comentatorii anonimi.

Religulous - Un documentar ce merita vazut, fie si numai pentru referinta

Christmas N00b Shot! - Despre necesitatea mosului in rosu

Si a fost…bine ? – Despre un pasaj mai dubios din Biblie

*Generatia desenelor animate – Un scurt documentar gratuit care nu doar ca merita dar si trebuie vazut

Cinci intamplari din copilarie – Un tag reusit, poate singurul.

*Argumentele in online -  Un scurt ghid necesar oricarui amator de dezbateri in mediul online

Un concurs, unu’ mic – Concursul Artmark pe care l-am si castigat de altfel

Usability si dreptul de a fi frustrat – Un articol peste care s-a trecut prea repede cu vederea

*Cum sa-ti construiesti propriul android din piese de Dacia - Despre sfaturile unor ”specialisti” in IT

Oh, get a blog you two – Despre agatatul prin intermediul blogurilor

Boala vocii nebune - Boala specific umana

Pauza Muzicala – Elvenking, Profugus Mortis si Folkearth

Se simte, se simte ? - Profetia crizei

Votul alb si balotajul - Un articol dinainte de alegerile parlamentare

*Eugenia si Romania - Un post cu mici sugestii in legatura cu metodele de control a populatiei

*Sany Ericsan si Nekia – Un post pentru care a trebuit sa fac ceva documentare. O interesanta insiruire de copii de telefoane chinezesti si o analiza a inventivitatii falsificatorilor.

*Ziceri din popor - Cateva proverbe celebre disecate sau ”De ce buturuga mica rastoarna bratara de aur”.

*Cum sa castigi un ziliard de mumudolari - O continuare la un post antic, o noua parodie din seria ”ce face bloggerul cand nu are ce face”.

*Am facultate dom’le - Despre mania de a absolvi o facultate

*Clasa muncitoare - Despre diversele tipuri de muncitori intalnite pe soselele si santierele patriei

Hi5 pe blog – Despre o odioasa noua specie de blogger

*Our beloved brain – Despre cele mai ciudate afectiuni ale creierului nostru iubit. Un post pe care-l recomand celor cat de cat interesati de ciudatenia mintii umane si celor care inca mai vaneaza cai verzi mistici pe pereti.

*Mitologia Hollywoodului – Sau cum vulgarizeaza americanii cultura traditionala

Teoria Nimicului vs. Filosofia Absurdului – Despre cum pot spune unii nimic in atat de multe cuvinte

P.S : Am descoperit pe Cracked.com o lista destul de trista pentru mine – Topul personalitatilor pe care nu le banuiai a fi inscrise in Biserica Scientologica . Despre unii mai stiam insa Leah Remini , Beck si Seinfeld  (zvonuri mai mult) m-au dezamagit. Pana una alta, am ascultat de cateva ori o dedicatie de la unul dintre cei mai buni MC din Romania pentru ”fratii din cartier”.

16 Comments »

Am fost intrebat de vreo cinci sase ori pe blog de ce nu particip la concursurile pentru bloggeri. Sa fie din cauza ca o parte dintre ele par a fi aranjate sau sunt partinitoare ?  Nu am temeri de gen pentru ca rar particip pentru a castigat (exceptie in liceu cand imi faceam banii din concursuri de literatura). Este vorba pur si simplu de prezenta unor bannere si de organizatorii individuali care din start vor porni cu niste preconceptii despre participanti.

Ei bine uite ca a aparut si un concurs simpatic organizat de Dgeneration si galeriile Artmark . Spun simpatic pentru ca a reusit sa-mi atraga atentia. Atata timp cat galeriile Artmark vor oferi premiul si vor juriza si nicio firma intermediara sau blogger nu se va baga in seama, mi se pare totul ok. Ideea ar fi sa scrii un mic articol despre unul dintre cele cinci tablouri scoase la licitate de casa Artmark .

Motivul meu de participare ar fi simplu : Ma intereseaza destul de putin banii pusi in joc (nu ca n-ar fi tentanti dar un articol scris in cinci minute nu prea are sanse) sau concursul in sine. Chestia e ca in afara de un link si de promovarea aferenta asta e cam singurul concurs de oarecare anvergura care nu ma forteaza pe mine, bloggerul non amator de reclame (sperietoare de ofertanti, cum ma numea cineva) sa pun bannere pe blog sau sa laud excesiv intermediarii. Intr-un cuvant, imi da un subiect simpatic de blog si nu ma forteaza sa ucid ochii cititorilor cu reclame.

Deci, voi scrie ceva usurel, fara umor hardcore pentru a anunta simbolic aparitia unui concurs pentru bloggeri cat de cat decent. Prin umare, asta ar fi primul si probabil singurul concurs la care o sa particip in calitate de ”blogger” sau ce oi fi eu.

Theodor Pallady – Melancolie

Unul dintre apogeele creatiei paladiene, Melancolie rezuma clar ceea ce autorul a vrut sa spuna in intreaga sa cariera : Iubiti si cainii vagabonzi si nu neglijati femeile urate ! Fara a face abuz de mijloace Pallady picteaza o gagica cu sanii mici si burta mare cu scopul declarat de a face bani gramada la aproape un secol distanta. Iata cateva fapte mai putin stiute despre opera lui Pallady si despre tabloul Melancolie in particular :

+Pictura originala se numea Costel insa specialistii de marketing ieseni si francezi au ajuns la un consens in legatura cu sexualitatea personajului din imagine.

+Sanii anticlimatic reprezentati de Palladay sunt de fapt Moldova si Tara Romaneasca. Observati cum Moldova se duce treptat spre dreapta desi personajul face eforturi musculare pentru a-si tine sanii uniti la fel cum neamul romanesc a luptat pentru a nu da Moldova invadatorilor slavi. Odata cu trecerea timpului, Moldova se va indeparta clar de sursa-i ontologica.

+Dupa cum spun izvoarele scrise pe hartie virtuala, Pallady ar fi avut o bogata corespondenta cu Matisse, inventatorul Matizului cu trei roti. Intr-una dintre scrisori i-ar fi spus : ”(…) Desenul poate fi de sine statator… in timp ce culoarea fara desen ramane ceva nevertebrat… delicvescent.”. Matisse i-a replicat cu patos ”Ce mama dracu inseamna delicvescent ? Hai ba Teo, acus tu inventezi cuvinte ca sa te citeze posteritatea ?”

-In baza acestei picturi, Freud l-a considerat intotdeauna pe Pallady un reprezentant al sindromului lui Oedip. Ceea ce nu stia Freud este ca in poza nu era mama lui Pallady ci chiar mama lui Freud ! (Aceasta a fost si una dintre cauzele primului razboi mondial)

-Petru Comarnescu obisnuia sa spuna despre Pallady ca ‘‘poarta in toata nostalgia Moldovei şi ajunge adesea la o schematizare şi la o liberare a materiei interpretarilor bizantine” pe cand Ionel Apreotesei, coleg de scoala cu pictorul afirma : Taranul ala ? Ala mah ? Aluia io i-am aratat cum sa deseneze prima fomeie goala !

-Pallady , politehnist (La Dresda, nu la Bucuresti ca avea tata bani) avea o cunoscuta obsesie a perfectiunii formei si aranjamentului coloristic. Din acest motiv isi facea majoritatea culorilor topind Chupa Chups pe cand imaginile erau construite din ceea ce autorul numea ”punctişore di culoari”. Spre moarte Pallady a afirmat ‘‘Trebuia sa le fi zis pixeli, in mama lor !”.

-Autorul lasa intotdeauna indicii in legatura cu natura miscarii personajelor sale. Cele trei puncte maronii de pe pictura sunt un indiciu clar al naturii crocodiliene a personajului.

-La vederea tabloului fratele pictorului a avut o reactie interesanta ”Tiiiii, si tu ai fost cu aia mah ?”

-Critcii spun ca Pallady combina curentele art nouveau cu simbolismul si fauvismul. Recent s-a descoperit ca ar fi aderat in secret si la zoroastrianism, religie care i-a permis lui Pallady sa insereze importante indicii in opera sa. Melancolie prezinta de fapt cina cea de taina in varianta zoroastrica, fara Iisus , Apostoli sau mancare, doar cu femei..ca asa e la arabi !

-Obsesia lui Pallady pentru natura este zugravita clar in tabloul de fata prin aspectul de pom al personajului descris. Astfel, omul ramane vesnic , expresia ”Uite cum s-a plantat aia in canapea” sistematizand trairea artistului. Se spune ca Melancolie spune exact ceea ce autorul a vrut sa spuna in tablou.

-In fine, cel mai mare mister care inconjoara imaginea este cel legat de pozitia artistului in momentul in care picta si de privirea personajului fascinat de marimea pensulei cu care Pallady oglindea realitatea.

P.S : Tabloul Melancolie poate fi vazut in perioada aceasta la Galeriile de arta Artmark. Aceasta poveste a fost scrisa pentru a participa la concursul organizat de Dgeneration .

Aceasta ar fi fraza de validare, deci nimic prea costisitor. Daca este un alt concurs de scos ochii blogosferei, macar sper ca am facut 2-3 persoane din randul din spate sa zambeasca. Deci, e o gluma si nu una prea inspirata…nu mi-o luati in nume de rau pentru ca urmasii lui Pallady sigur au facut-o !

49 Comments »