Nu mi-am lovit cititorii cu postul fluviu promis pentru ca in ultimele cinci zile am avut mai putin timp decat Mutu creier. Oricat mi-ar placea sa ma plang despre calitatea jurnalismului romanesc titlul de fata reflecta un adevar valabil pentru destui oameni cu o inteligenta peste medie : vulgarizarea mediatica nu deranjeaza. In acceptiunea originala, termenul s-ar traduce prin incercarea jurnalistilor de a face o informatie accesibila publicului larg, de a o populariza. In cazul lumii media romanesti, vorbim de transformarea unui procedeu stiintific in primul semn al Apocalipsei, de a explica nasterea sub apa prin filmarea vreunui iepuras Playboy care naste puiul unui interlop si in principal de a adauga ”SENZATIONAL !!!” in fata oricaror doua cuvinte.

Ca multi alti posesori de blog ma revolt din cand in cand pe tema continutului dubios al unor tabloide sau a tupeului unor televiziuni de camin cultural. Am constatat insa ca e greu de spus daca vrem cu-adevarat sa schimbam ceva in sensul asta. Sa fie imposibilitatea de a educa atat de repede un public masiv ? N-as zice, daca ar exista intentia ar aparea si rezultatele. Tabloidizarea nu este un proces ireversibil. Daca 1000 de bloggeri ar scrie constant articole informative incat sa infunde reziduurile ce polueaza Google tot s-ar misca ceva dar…

Adevarul e ca ”initierea” ne gadila placut. Ne place sa fim informati corect si exhaustiv, ne place sa nu stim cine e Magda Ciumac si sa recunoastem asta public (cu un strop de aroganta inclusa).  Ne place ca intr-o discutie sa detinem monopolul argumentelor si al informatiilor,  ne place sa stim cine-i Salman Rushdie si sa nu credem ca energizantele au legatura cu bovinele. E pur si simplu un mecanism de selectie si desi e la moda sa ne plangem ca lumea se uita la OTV, ne place sa stim ca exista lume care amuteste in fata lui Dan Diaconescu. Sunt momente de glorie care ne gadila placut.

Retarded
Viitorul televiziunii in Romania (editare)

Acelasi este si cazul hulitelor manele. Dupa o perioada pur si simplu incetezi sa mai incerci pentru ca stii foarte bine  ca nu are importanta si ca e putin probabil sa ”salvezi” pe cineva. In fond, de ce anume l-ai putea salva ? De o preferinta compozitional inferioara celor ascultate de tine ? Ati observat cum majoritatea mesajelor anti-manele incep cu ”Eu nu ascult asa ceva”. Da, promovatorii genului astuia de muzica si ascultatorii ei sunt in cea mai mare parte dubiosi. Problema e ca de fapt nu prea conteaza cum ai putea face un pusti de 12-13 ani sa bage niste muzica buna in el ci faptul ca muzica pe care o asculti tu care este evident,  mai buna.  Asta-i si motivul pentru care am oprit o discutie de dragul discutiei in care cineva compara Cohen cu Guano Apes. E ca si cand as scoate capul dintr-un Lamborghini la unul cu Logan  ca sa fac intrecere cu el pe autostrada. Eu nu vreau sa-l ajut sa-si deschida o afacere si sa-si ia Lamborghini , eu vreau sa vada ca EU am Lamborghini.

Da, suntem egoisti, cel putin eu ma simt. Problema e ca daca n-am fi, daca ne-am irosi si bruma aia de timp care ne este datpentru a ne dedica salvarii intelectuale a Romaniei, nu am mai avea cand sa profitam de propria evolutie. Intervenim pentru ca ne irita, nu pentru ca ne pasa. Adevarul e ca majoritatea initiativelor de culturalizare si ajutor (inclusiv cele ecologiste) pornesc din egoism si dorinta de afisare. Noi suntem aia care facem totul bine, luati-ne drept model !  Uite, noi promovam muzica de calitate ! Uite, noi ajutam ! Succesul vine din calitatea schimbarii lasate in urma, nu din numarul de declaratii publice ale initiatorilor. Scopul nu scuza mijloacele , rezultatul face asta.

Prin urmare, spun sa multumim parintilor, profesorilor si propriei persoane pentru ce am realizat pana acum  si sa multumim Clickului ca ne confirma zilnic capacitatile. Stima de sine se alimenteaza prin realizari si comparatii. La modul ideal, comparatiile se fac doar cu cei din varful piramidei dar nu cu ei ne intalnim zilnic in autobuz.  Desi sunt convins ca niciun cititor nu se compara constient cu fanii lui Titus Maybach e clar ca in momentele de slabiciune si depresie comparatia apare mai mult sau mai putin constient.  Nu e nevoie de comparatii directe, nu e nevoie sa spui ”sunt mai bun” si nici nu o vei face.  Constatarea e mai simpla : Uitati-va la aia !

P.S : De vreo trei zile ma trezesc cu Vodka. Nu , nu am fost brusc cuprins de pasiuni bahice ci pur si simplu am realizat ca piesa asta de la Korpiklaani merge excelent ca alarma. Vine si o recenzie pe Bangyourbrain la album, pentru curiosi.