Daca as incepe brusc sa cenzurez orice comentariu al carui autor are sub 22 de ani, nu doar ca as pierde public, dar as pierde si credibilitate. Cum se face astfel ca multe dintre personajele care bantuie, administreaza sau modereaza vechi forumuri romanesti precum si un numar deloc neglijabil de bloggeri folosesc argumentul varstei drept argument suprem ?

Inca din 2001, de cand am luat contact mai serios cu forumurile romanesti si internationale, am observat ca intrarea abrupta a unor ”adulti” in online nu a adus mult asteptata salvare a argumentarii online. Ba mai mult,  numarul de frustrari si tribalismul patriarhal par sa fi crescut odata ce oamenii initial reticenti la mediul online au intrat cu picioarele in WEB 2.0,  insufletiti de unica misiune de a ”indrepta lucrurile” si stabili noi bastioane ale moralitatii.

In general argumentul varstei sau al varstei aparente functioneaza pe principii de genul :  ”Am trait mai mult, stiu mai mult” sau ”Esti inca un copil…”.  Fundamentul istoric si antropologic al argumentului este clar : Inteleptii tribului erau intotdeauna batranii. Motivele principale ar fi cam doua :  se murea violent si de la varste tinere , batranetea fiind deci o performanta, iar batranii erau considerati mai experimentati. In cazul triburilor preistorice e foarte probabil ca batranii sa aiba avantajul experientei pentru ca activitatile omului primtiv erau extrem de liniare iar progresul accidental. Capacitatea de a fi ultimul om care cunoaste un anumit descantec te transforma automat intr-un semizeu local.

Aste ne aduce intr-un punct comun cu experientele din online : problema definirii domeniului de competenta. Imi e greu sa accept lectii despre meseria mea de la un zidar de 55 de ani doar pentru ca ala ”a vazut mai multe”. Nu doar ca experientele s-au diversificat si multe lucruri se traiesc la varste mult mai mici dar competenta profesionala nu are nicio legatura cu experienta de viata, ultima fiind suficient de subiectiva cat sa fie relevanta doar in cazuri rare. Sunt oameni care au impresia ca varsta le da un drept imuabil de a-si da cu parerea despre orice. Desigur, unii considera asta boala romaneasca fara legatura cu varsta insa am observat-o destul de des si pe forumuri straine unde ”batranii” isi asumau o pozitie mesianica fara ca replicile sau expertiza lor sa o confirme. Tanti Leana de la chiosc e simpatica si da sfaturi ilare despre cum trebuie sa fie un petitor dar de-aici pana la a suporta o discutie despre suprematia lui Eminescu mai cumpar vreo doua paini si o apa plata.

Desigur, ar fi grav sa-i uit pe oamenii cu adevarat deschisi si iluminati a caror experienta de viata a insemnat mai mult decat ciclul bautura-fabrica-mesterit la masina-certat nevasta-iesit la scara. Oamenii cu-adevarat ”traiti” sunt cei ce pot modera o discutie si au varsta si bagajul necesar pentru a surprinde viziunea de ansamblu. Cativa imi onoreaza uneori si mie blogul cu prezenta si vreau pe aceasta cale sa le multumesc.

A little something from SMBC

A little something from SMBC

In celalalt capat al spectrului sunt si copilasii de 14 ani care au impresia ca lumea evolueaza odata cu inaintarea lor in varsta. Sunt la randu-mi iritat cand un pustiulet puber imi explica neargumentat cum legionarii erau solutia, ca Linkin Park sunt cei mai tari si ca Iliescu nu era chiar atat de rau. In esenta nu prea conteaza ce spun la varsta pentru ca ei mai au cel putin 10 ani pentru a se forma si maturiza complet, chiar daca de multe ori o fac in compania unor oameni de calitate indolienica. Au totusi o scuza si in plus, odata ce depasesti perioada realizezi ca in adolescenta indiferent de performantele intelectuale sau academice vei cadea constant in plasa ignorantei.

Sunt voci care spun ca pana si un an diferenta conteaza. Conteaza daca in el ai vizitat cinci tari straine si ai citit zece carti pe cand interlocutorul tau a jucat World of Warcraft zi si noapte. Dar chiar si asa, dupa o varsta mai important este bagajul acumulat pana in punctul respectiv decat experienta punctuala. Doi oameni pot trece prin aceeasi experienta dar nu e garantat ca ambii o vor intelege si vor invata din ea. Pe termen lung realizarile vor vorbi mai mult decat un cumul de experiente mai mult sau mai putin concentrate.Veti gasi pe forumuri cazuri extreme in persoana unor indivizi de 50 de ani care-ti demonstreaza teoria creationista prin argumentul experientei de viata. Mai nasol e multi dintre oamenii astia sunt parinti si procedeaza exact la fel cu odraselele lor care trebuie sa urmeze doar un singur drum pentru ca ”asa-i mai bine”. E greu sa tolerezi lucruri si atitudini pe care nu le intelegi de nicio culoare dar imi pare ca sacrificiul asta metaforic intra in meseria de parinte.
Schimbari sunt clar la batranete si imi e imposibil sa interpretez corect dintr-o astfel de perspectiva insa din ce am trait si conversat am descoperit mai multi frustrati si mosuleti ranchiunosi decat succesori spirituali ai lui Confucius.

P.S : Astazi in RATB am auzit o discutie geniala intre doi pustani foarte usor de incadrat in tipul ”cocalarului”. Unul dintre ei declama mandru, despre cadoul facut unei cunostinte ”I-am luat tipei si o bratara din aia la caterinca pe care scrie sa mai dea jos cateva kilograme, dar sigur tine la o gluma de ziua ei”.