Am inceput sa fac un back-up al blogului, asa ca voi mai intarzia putin cu articolele din seria ”Jocurile de Alta Data”, desi am promis ca voi continua mai rapid seria. Pe moment nu prea inteleg cum am zburat de pe locul 4 pe locul 22 si de ce altii sunt constanti desi au zile si chiar saptamanai cu mai putini vizitatori decat mine…(Si mai interesant : Cand nu mai sunt in top 10, sunt mereu la hot blogs si hot posts)

Dar lasand frustrarea de blogger la o parte, v-am adus pe ziua de azi doua albume destul de fresh, ale unor trupe mai putin gustate pe la noi. Daca vreti sa vedeti si alte recenzii de albume, am pus link-urile la final. (Va asigur ca veti mai vedea pe viitor, pentru ca 2007 este un an plin de lansari)

1.The Cruxshadows – Dreamcypher (16/01/2007)

dreamcypher.jpg

Baietii (si fetele) de la Cruxhshadows (scris cu umlaut) fac parte din curentul american darkwave, fiind probabil una dintre putinele trupe care mai reprezinta darkwave-ul in muzica ‘mainstream’ (alte trupe precum Bella Morte au trecut pe punk sau s-au desfiintat pur si simplu). Daca ideea de darkwave nu va spune prea multe, o sa incerc sa explic pe scurt despre ce anume este vorba. Manifestarea muzicala a curentului new wave\dark wave s-ar putea exprima in muzica prin ideea de goth (american gothic movement). Trupa de fata canta o amestecatura intre industrial (electronic) si rock gothic. Muzica lor nu are o legatura foarte stransa cu rock-ul in sine ci mai degraba cu muzica electronica. Sound-ul distinctiv este dat de vocea solistului Rogue, o voce nazala , usor asemanatoare cu cea a lui Robert Smith de la The Cure si de vioara care intra mereu peste pasajele de muzica electronica. De fapt, Rogue si cu violonista sa mult iubita sunt singurele persoane care au mai ramas in trupa de la inceputul anilor 90′, desi violonista (si vocalista pe deasupra) a ales sa se desparta de trupa chiar inainte de turneul de promovare al albumului de fata. Tobosarul si chitaristii se schimba aproape la fiecare turneu. Versurile ”suprapoetizate” ale lui Rogue pot fi la randul lor considerate o marca a trupei.

Personal, am fost atras de sound-ul Cruxshadows prin piese ca Foreverlast, Even Angels Fall, Eurydice , Monument sau Here Comes The Rain Again, prima piesa din lista avand toate elementele ce fac trupa unica : Vioara, pasaje segmentate de voce si chitara electrica. (partea de rock).

Albumul de fata este un album destul de reusit, avand in vedere ca este primul in patru ani in care trupa a tot scos compilatii, single-uri si remix-uri. Sound-ul s-a pastrat, desi mi se pare ca a fost mult mai elaborat pe partea de rock. Acum pasajele de chitara electrica sunt mult mai numeroase, desi tot nu sunt dominante. Single-ul Sophia (cu o coperta excelenta) a debutat direct pe locul 1 in topurile radio americane. Piesa nu ma impresioneaza prea mult, reprezentativa pentru album in opinia mea fiind piesa Ariadne. Birthday deja a devenit o piesa favorita in concerte. Are un ritm saltaret si niste versuri destul de deprimante. Defender iarasi a fost o piesa care mi-a placut. Albumul merita ascultat, deoarece este destul de omogen si de placut, iar daca sunteti fan Cruxshadows , este un must-have. (Se poate comanda online).

Nota finala : 8.5/10

Ca sa va faceti o idee despre trupa, am cautat niste link-uri youtube, insa nu am gasit nimic prea relevant :

Cruxshadows – Winterborn

2.The 69 Eyes – Angels (05/03/2007)

angels.jpg

The 69 Eyes sunt ceva mai celebri decat cei de la The Cruxshadows in Europa, dar nu strica sa fac si aici o scurta retrospectiva a activitatii trupei. Trupa a inceput ca o trupa de flash rock (rock’n roll pe steroizi) si horror rock. Sound-ul a evoluat puternic spre gotic, odata cu albumul din 1999, Wasting The Dawn, scos la Road Runner Records. Cum trupa a fost deseori, pe nedrept, comparata cu H.I.M, colaborarea cu Ville Valo pentru piesa si videoclipul ”Wasting The Dawn” nu a reusit decat sa trezeasca suspiciuni. (Desi The 69 Eyes erau la al cincilea album , iar H.I.M doar la al doilea).

Probabil cel mai bun album al celor de la The 69 Eyes ramane ”Paris Kills”, din 2002. Albumul imbina gothic-ul , muzica frantuzeasca (desi ei sunt finlandezi) si rock’n roll-ul in cel mai fericit mod posibil (nu exista prea multe moduri ”fericite” de a imbina influentele astea). Ce deosebeste trupa de alte trupe de gen este sound-ul oarecum relaxat si vocea lui Jykri (care mai nou arata ca o pustoaica in calduri), o voce extrem de joasa si de profunda – o voce grava , mult mai buna decat cea a lui Ville Valo, daca tot facem comparatia. Betty Blue, Dance D’Amour, Sister of Charity , The Chair…sunt piese de pe primele albume ”gothic” ale celor de la The 69 Eyes, care va vor familiariza cu stilul.

Sa trecem la albumul de fata. Angels este un fel de continuare a albumului din 2004, Devils (fascinannnnnt…vorba unei colege). La o prima auditie, Devils pare ceva mai bine inchegat decat albumul de fata, insa nu este asa. Angels pare a fi mai degraba o intoarcere la radacini, sound-ul fiind mult mai rock decat pe albumul precedent. Piesa care a primit si single, ”Perfect Skin” este destul de interesanta (la modul ca nu enerveaza), insa Los Angeles, Star of Fate si Shadows of Your Love sunt ceva mai ”noi”, Perfect Skin semanand pana la confuzie cu vreo trei piese de pe albumele trecute. Nefiind tocmai un fan al trupei, nu pot spune ca in afara de ”Paris Kills” , The 69 Eyes mai au vreun super album, insa albumul de fata ar merita ascultat, mai ales ca recent trupa a primit destul de multa publicitate pe plan european.

(Am tot mentionat termenul ”horror rock” – Trupa nu are treaba cu nimic din genul Alice Cooper, Rob Zombie, King Diamond (poate putin) sau chiar Murderdolls)

Nota finala : 7.7/10

Videoclipuri (nu au legatura cu albumul , dar va puteti familiariza cu stilul, pentru ca baietii au turnat oricum o gramada de videoclipuri) :

The 69 Eyes – The Chair

The 69 Eyes – Dance D’Amour

The 69 Eyes – Gothic Girl

Alte recenzii marca Krossfire, recenzii aflate de asemenea sub egida drepturilor de autor :

Albume noi si foarte noi – Recenzia 1

Albume valoaroase din 90 pana astazi

Albume de Craciun – Partea I

Albume de Craciun – Partea a II-a

P.S : Inca ceva : Sa mai traduc postul asta ? As vrea sa-mi spuneti daca vreti sa insist mai mult pe recenziile de albume ;)