Bafta si vacanta placuta !

In primul rand competenta. Evident, daca vrei o opinie veritabila despre unghiul de atac al rotii de Dacie, daca e mai bun sau nu decat cel de Matiz, n-ai sa intrebi un psihiatru despre asta; eu pot, ca psihiatru, sa am o “opinie” (poate chiar mai informata decat a unui mecanic), dar n-am o “competenta” a priori.
In particular la muzica, evident persoanele care sunt angrenate in sarabanda “formatiilor”, “evenimentelor”, care eventual si canta, au o competenta care poate – aparent – ca conteze mai mult decat altele.

Si totusi, competenta nu e sinonima cu valoarea. Pe vremuri, inainte de un adevarat ceaslov al meseriilor care ne guverneaza actual pe toti, eruditia intr-un anumit domeniu era data de pasiune, interes, timp dedicat…era data de “amateurism” (de la “amare” – a iubi cu pasiune). Critica unui om care intamplator a dedicat pasiune unui anumit lucru, chiar daca priveste dinafara fenomenului ca factor “a priori” de competenta, poate capata o valoare net superioara. In particular, am citit review-uri scrise pe blog-uri personale, pe webzines mediocre si absolut necunoscute, dar care captau extrem de subtil lacunele anumitor lucrari. Acesti oameni – pe de alta parte – sunt un fel de “licurici” ai criticii (la care ma subscriu si eu de altfel), pentru ca aleg CE sa critice pe baza amateurism-ului, i.e. ceea ce “le place”.

Si, finally, marca unei critici adevarate este sa iti creeze impresia ca e justa, chiar in ciuda simpatiilor, sau antipatiilor, autorului; exista falsa premisa ca o critica negativa e destructiva, sau ca una pozitiva e constructiva (e o eroare innascuta de gandire, o sinonimie cerebrala innascuta daca vrei). Malevolenta, sau benevolenta, unei persoane vis-a-vis de obiectul criticii sale trebuie sa fie, in permanenta, independenta de circular. De exemplu, daca spun ca imi place Maiden pentru ca imi plac melodiile lor, dar nu pot sa-i sufar pe Motorhead pentru ca nu-mi place de basistul lor, asta nu e critica. Pe de alta parte, faptul ca exista, probabil, 70 de milioane de oameni carora le place Maiden poate fi asimilat unei critici pozitive etc.

Eu am inceput sa scriu critica de muzica dintr-o intamplare, si n-am avut nici pana acum pretentia ca o fac “state-of-the-art”. Exista lucruri pe care le citesc acum si poate le-as fi scris altfel. Dar cand le citesc si ascult muzica in acelasi timp, ma bucur ca am fost onest cu mine. Asta am crezut, asta am depus marturie.

O critica cinstita, deci, nu poate fi decat buna.

G.

Tu nu prea ai pornit de la umilinta spunand asta. Afirmatia e egala cu: “….orice critic este inferior din start oricarui artist”. Dar nu te-ai gandit ca, asa cum exista un geniu al emiterii, asa poate exista (chiar exista) un geniu al receptarii