Model studio videochat Bucuresti Studio videochat Bucuresti - videochat BucurestiCont LiveJasmin.com

Search results for 'google'

Hope you find what you wanted.

Google strikes back

Posted by on 22 Aug 2008 | Tagged as: Diverse Diatribe, Software, Hardware, Online, Viata & Nu Numai

Cum nu am mai facut asta de prin 2007  si cum ma ingrijoram ca blogul asta ar putea deveni mult prea serios , m-am gandit sa mai public si eu o lista de tampitei pe care mi-i aduce Google-ul in baza unor cautari mai mult sau mai putin logice.

Partea buna (si oarecum proasta pentru colectia de fata) este ca nu prea mai primesc vizitatori prin Google, majoritatea cititorilor krossfire.ro fiind deja fidelizati.

In orice caz, pentru omuletii pierduti in spatiul digital, here goes nothing :

muzica lui gregorian bregovici : Sa inteleg ca Goran Bregovici are un frate semi retardat care canta manele bisericesti ?

sunt ignore pe yahoo messenger : Sa bem in cinstea acestei vesti !

jocuri pentru motoc constantin : Asta imi aminteste de bancul cu maternitatea ce avea o camera speciala intitulata ”copilu’ lu’ Bula”.

download gta san andreas pe trei sute de mii dar fara card : Tipul asta ar trebui sa poarte un tricou alb cu inscriptia ”Yes, I’m that dumb !”.

cereri de angajare in 2008 ale lui vlad adrian : Bai Vlade, vezi ca nevasta-ta s-a prins ca freci menta in bodega de langa bloc !

cine scrie versurile lui 50 cent  : Presupun ca hoarda de 50 de maimute platite cu un cent pe cuvant….

film extraterestru care se intalneste cu o fata cu tate mari  : Presupun ca tu nu esti pasionat de Ufologie , nu ?

iepurasul emanoil e gay : nu cred, dar am impresia ca tu iti redescoperi orizonturile sexuale

nimic mare nu se creeaza in lumea aceasta fara pasiune   : Ba da, dar trebuie sa combini aleator alimente

-cum se numeste pasarea aia galben dupa stema de pe steagul romaniei  : No comment.

-ajutooooor, mi-a dat una ignore :  Deci cum iti spuneam, noi aici petrecem…

In alta ordine de Idei , poate ati observat in dreapta sidebarului mei un nou banner. Bannerul este pentru Romania Animal Rescue si arata cam asa :

square-banner-125x125.jpg

Romania Animal Rescue  este ONG care activeaza de cativa ani in Galati si care recent si-a extins national activitatea. In afara de ajutarea unor adaposturi cu manacare si echipamente, fundatia, infiintata de Nancy Janes in America, a castrat, sterilizat si deparazitat peste 4000 de animale in Galati. Practic, exista si ONG-uri care vad solutia logica a problemei suprapopularii canine.

As putea sa spun ca asta este un anunt publicitar insa nu sunt platit pentru el (desi mai demult am tradus ceva materiale pentru fundatie) si a fost postat pentru a ajuta o cunostinta din interiorul fundatiei. Daca va place si va intereseaza proiectele lor viitoare (adoptii, cabinete, etc), give it a try…and a banner 🙂

P.S : As dori sa modific blogrollul astfel incat sa-mi afiseze un dropdown list (cel putin pentru doua dintre categorii).  Any widget suggestion ? O sa incerc sa si folosesc mai mult tag-ul more.

De pe Google adunate…

Posted by on 21 Oct 2007 | Tagged as: Anunturi & Stiri

Am uneori perversitatea de a vedea ce mai cauta lumea pe blogul meu. De data asta am avut doua motive : am fost inspirat de demaio (din nou) si am sesizat ca mi-a scazut numarul de cautari Google . Asa ca, un pic frustrat de faptul ca la mine pe blog nu vin prea multi pierduti , sarguincios am cautat in arhive (pe numai patru zile) si am realizat ca EI exista !

Ia cititi aici (si daca nu va place stilul asta de articolas de umplutura, mergeti direct la final ca sa vedeti ce le-a dat prin cap celor de la OpenIT) :

-imagini de la avatarul meu noi : Imagini de la avatarul tau ? Monica…tu esti mama ? Nu mai ai show pe B1 ?
-te joci si castigi si castigi si castigi :
Citesti si iti creste inteligenta, inteligenta, inteligenta…
-BONIEM : Avem, cum sa nu. Si pe langa asta, iti pot oferi si : Bităls, Dă Rouling Stăunes si alte trupe ale tineretii tale…
Cum dau ignore pe mess : Intrebarea e cum iti dau tie ignore pe mess daca ma adaugi vreodata in lista…
s moara toti de ciuda : Moare sefu, moare…zi-le Adiiii !
-haiducii cei care jefuiau boierii : Haiducii sunt de trei tipuri – jefuitori de boieri, jefuitori de toata lumea si hai duci te-ai de pe blogul meu…
-jocuri sa fac tort –
Incearca ”Misterele Laurei”…ahh..tort, nu sandwich ?
-descarc un pr cu care sa aud ce vorbesc – Descarca tu un PR sau un Advertising ca sa auzi ce vorbesti, ca tot nu o sa scrii ce citesti…sau era invers ? Eh, PR-ul e de vina…
-CE MAI FACI CORINA – BINE! Iaca, scriu cu diacritice in casuta de Google fiind la fel de idioata ca tine si crezand ca orice spatiu alb inseamna chat.
-dan+diaconescu+otv = Love
-marylin manson traducere : Marylin Manson
-jocuri frumoase de facut multe :
Te-ai plictisit deja de tort ?
-de cine sunt facute geely? :
De chinezi, of course…puteai ca in loc sa-l scoti pe Google la o bere si sa-l intrebi, sa cauti…
-femeia moldova : Nu stiu una cat Moldova, dar cu Groapa Marianelor te rezolv
-ultimul guta : Sunt mai multi ?
-expunere camera fantome :
Intreaba redactia Fenomene Paranormale, aia au mereu dovezi incontestabile…
-how to sing like Dani Filth
: Sing you say ?
-imagini de colorat : Poti sa colorezi literele de la Google, daca vrei neaparat…
-copilaria in viitor :
Care copilarie ?
-ingrasamant facut in casa :
Sa-mi spui repede unde locuiesti. Trebuie sa stau departe de cartierul ala…
-fara discriminare : Alt idiot pseudo implicat social…
-multe jocuri cu sanandreas : Multe, multe, multeee !
-primul meu porumbel –
ultima ta cautare pe Google
-putori de epoca – putori cotidiene gasesti peste tot, nu e nevoie sa apelezi la clasici. -referat fluviul xena – fluviul xena a curs din 1996 pana in 2001 avand-o pe Lucy Lawless in rolul Xena.
-erau dacii inapoiati – nu la fel de inapoiati ca 90% dintre oamenii cu acces la net.
-ce fructe au voie sa manance femeile – in privat ce vor, in public cam orice in afara de banane…(traim totusi in Romania)
-mitul femei – pentru unii femeile sunt un mit…
-obieciuri cu poze la popoare – la bunici se faceau poze cu expunere mare pe shutter priority mode in noaptea de Sanziene…esti multumit ?
-particularitati distributive din padure – hei, Gigele..am alaturat patru cuvinte bah, si mi-a gasit ceva asta !
cum gasesc eu sponsori pentru bal bobocilor – in niciun caz cautand pe Google…
-JOCUL MOD DE EVADARE DIN REALITATE – cauta zece mii de prostii acum si EVADEAZA !
-JOCURI PORNOGRAFICE –
Am impresia ca vorbim de aceeasi persoana..
-minifilme cu motoare – O noua inventie sau o bizara ineptie a unui pusti ?
-Gay vampiri – Aoleu ! Exista si vampiri gay !?! O sa iasa si astia sa-si ceara dreptul la sange si la…
adrese cu muzica pentru ipod , numai manele – Pangaresti un Ipod…violatorule !
-fata rapita de un vampir si indragostita – S-a inteleg ca vampirul a ”indragostit-o” ?
-cine stie unde sunt posturi tv online
– Google, Google stie !
-fregventa radio – Punctul 3 :
Gasiti trei cuvinte in limba romana care sa contina grupul de litere ”gv” (exceptie : bilingv)
-fregventa radio rock –
NU ! Rock-ul e pentru oameni destepti…in general
jocuri minunate cu s –
Gata…ho ! Stop ! Nea Marine…fiu-tau iar pierde timpul la Internet Cafe !

Un alt aspect interesant gasit de mine zilele astea este promotia magazinului OpenIT. Ce promotie ? Cum ce promotie ? Discounturi pentru restantieri ! OpenIT face discounturi pentru studenti (prin intermediul unor produse din gama ”student”) si pentru restantieri in mod deosebit. Discountul de restanta este micut (in jur de 3%), insa la sume mari ar putea insemna ceva..

P.S : Si doua videoclipuri pe scurt – Tarja Turunen, cu o piesa super boring in stilul Nightwish si Alter Bridge, o trupa de alternative pornita din Creed care ar fi putut face o diferenta, dar evident ca nu a facut-o.

Google aselenizeaza

Posted by on 20 Jul 2007 | Tagged as: Software, Hardware, Online

Am mai scris despre multiplele facilitati oferite de Google si in alte posturi, printre care si in aceasta analiza a programelului Google Sketch-up.

Despre Google Earth a auzit toata lumea , mai mult ca sigur. El si Worldwind (programul oficial NASA, ceva mai complex) utilizeaza imaginile furnizate de satelitii Landsat ce orbiteaza in jurul Pamantului pentru a recrea cat mai mult din planeta cu ajutorul engine-urilor 3D.

Incepand de pe 20 iulie , Google a relansat o harta mai deosebita pentru varianta online a Google Earth (Google Maps). Harta este tot o ”harta originala NASA” si a fost completata de informatii furnizate ulterior companiei Google. Hai ca tot nu v-am spus despre ce este vorba. Cum pe 20 iulie 1969 Americanii au pus bocancu’ pe luna, Google s-a gandit sa lanseze Google Moon, un fel de editie aniversara a Google Maps. Mini harta cuprinde regiunea ecuatoriala a lunii si cateva detalii despre aselenizari. Nu e mare lucru iar ideea lor de zoom maxim are drept rezultat un fel de cascaval explicativ.

lunar-map2.png

De remarcat faptul ca toate aselenizarile au fost marcate virtual , marcajele afisand si numele echiajelor respectivelor nave la clickare.

P.S : Daca nu va intereseaza postul asta, puteti citi mai jos…ma gandeam insa ca o plimbare pe luna ar merge la fix ca inlocuitor pentru cele 42 de grade de aici.

Google Sketch-Up

Posted by on 22 Mar 2007 | Tagged as: Software, Hardware, Online

Sunt aproape convins ca majoritatea cititorilor mei stiu ca de multa vreme Google nu mai
este doar ”compania aia cu motorul de cautare”. Lasand la o parte achizitiile bombastice
de site-uri , laboratoarele Google au dezvoltat in ultima vreme o serie de aplicatii foarte interesante, si in general freeware. Pentru a da numai cateva exemple voi aminti G-Talk (echivalentul Google pentru Yahoo Messenger), Google Earth (un software de cartografiere si orientare, bazat pe imagini primite prin satelit) si Picassa (un
organizator de imagini foarte eficient ce ofera si posibilitati restranse de editare).

Probabil singurul program care iese din peisajul uzual al software-ului multimedia creat de Google, este Google Sketch-up, o alternativa pentru mult mai populara suita de software de la CAD (AutoCAD, IntelliCAD..etc). Pentru cei care nu plonjeaza prea des in oceanul software-ului, Google Sketch-up este un program de design tridimensional, axat in principal pe simplitate, utilitate, posiblitati de transpunere in schita si nu pe efecte speciale , shadere si posibilitati de poligonare. Pe scurt : Google Sketch-up este un program extrem de util celor care de-abia au ajung in lumea design-ului 3D si studentilor la arhitectura (da, ei chiar fac parte din publicurile tinta).

Programul vine in doua versiuni : Lite (gratuit) si Pro (pret modic). Artificiul a fost destul de folosit de Google in distributia programelor sale. Diferenta dintre Pro si Lite este faptul ca in versiunea Pro apar cateva instrumente ”de finete” in plus si ca in acest pachet este inclus si software-ul Google Layout, special creat pentru a transpune modelele create pe hartie milimetrica.

V-am aburit destul, asa ca voi explica pe scurt cum functioneaza programul. Sketch-up ne izbeste prin simplitate la prima deschidere. In afara tutorialului inclus , faptul ca poti desena in stil MSPaint, folosindu-te de cele trei axe , reprezinta un mare plus. Concret : Poti magazli ceva in stil ”clasic” si transpune aproape imediat in 3D. Programul este configurat sa afiseze numai optiunile strict necesare la prima deschidere si incearca sa te ghideze pas cu pas in utilizare. Interfata aduce destul de mult a program simplist de editare 2D (In Sketch-up este posibil si acest lucru) , si dupa o familiarizare cu noua perspectiva, probabil veti simti asemanarea. Se recomanda citirea celor doua tutoriale incluse – cel ce foloseste TAB-urile, si cel in Flash.

O imagine (nu va speriati, am adaugat si niste ”custom toolbars” , asa ca meniurile par mai complicate) a interfetei de lucru – click pe imagine.

sketch-up.jpg

Si acum, propria mea incercare de design 3D in Google Sketch-up : Iepurele Morcoveata (click pe imagine)

bunny.jpg

Trebuie sa stiti totusi ca in ciuda aspectului asimetric, Morcoveata a fost un iepure rau, si greu de adus la viata, pentru ca domnul krossfire nu stia :

-Exista doua puncte in sistemul de rotatie al obiectelor si ca fixarea ca reper a unei axe (X,Y,Z) este cel mai propice mod de a roti corect un obiect.
-Dublu click selecteaza portiunea in cauza, nu tot obiectul.
-Folosirea elementelor (obiecte separate, unite intr-un obiect nou) este foarte utila

De asemenea, recomand adaugarea Toolbarurilor : FaceStyle, Drawing si Modification pentru ca optiuni precum Scale (marire/micsorare obiect), Freehand (desen liber) sau remove textures (eliminarea texturilor colorate pentru o mai buna observare a obiectului) nu sunt prezente in meniul de baza al programului.

De ce m-a impresionat soft-ul ? Jocul excelent cu umbrele si adaugarea de ‘style elements’ sunt niste plusuri fantastice. Style elements reprezinta o serie de figuri bidimensionale adaugabile pentru creerea ”atmosferei”. Design-ul unei case pare a fi mult mai convingator langa o padurice. Soft-ul are si cateva obiecte 3D incluse, mai multe putand fi procurate de pe site-ul oficial. Face si animatii insa nu sunt extrem de convingatoare, desi se lucreaza pe layere ca in programele de editare grafica clasice. Cerintele de sistem nu sunt deloc mari, deci programul este usor de folosit de catre orice curios. Exista si o versiune pentru utilizatori de Mac.

De ce este util pentru arhitecti ? Pentru ca este usor de folosit si pentru ca include o serie de instrumente de masurare, destul de performante, oferind posibilitatea transpunerii ideilor 3D , in plan 2D, pe hartie. Programul poate lucra destul de bine si cu imagini 2D, avand niste tool-uri primitive de grafica vectorial si permitand importarea unor imagini din calculator, pe post de backgrounduri.

Sa fie clar din start : Google Sketch-up nu rivalizeaza cu Blender, 3D Studios Max sau Maya. Programul este simplist si poate fi folosit la transpunerea unor idei in grafica 3D, la design-ul de locuinte si anexe sau pur si simplu la creerea unor medii 3D utilizabile in diverse aplicatii, precum CAD sau 3D Studios Max (ca baza pentru modele mai serioase). Modelele sunt compatibile cu aplicatiile CAD si 3D Studios Max, programul exportand in format propriu dar avand si posibilitatea de a exporta imagini in .jpg, pentru folosirea la diverse proiecte. (deci nu veti avea probleme prea mari de compatibilitate)

Nu va lasati descurajati, desi la inceput poate fi usor iritant controlul :

Download Google Sketch-up

In concluzie : Un soft mic dar eficient, care nu tinteste catre maniacii graficii 3D ci catre amatori si posibili arhitecti.

(P.S : Sper ca se stie – copyrighted material)

Rasism, extratereștri și planete vorbitoare

Posted by on 19 Jun 2017 | Tagged as: Filme & Carti

Urmează două pagini de delir pe tema filmelor, unde voi o să vă prefaceți interesați, iar eu o să mă prefac interesant…

Ar trebui să încep cu tema care bântuie nesănătos de mult în online: Wonder Woman – capodoperă modernă sau mizerie sinistră? Din păcate, Gal Gadot mi se pare în continuare un sac de cartofi superb și nu-i pot judeca prestația din prisma calităților actoricești. Altfel, filmele cu supereroi au avut și momente mai bune. O să las deci această capodoperă a feminității pe data viitoare. Până atunci, o să prezint filme suficient de recente încât să vă amintiți posterul, dar ajunse în etapa în care le puteți vedea cu 2 euro pe serviciile de streaming.

Guardians of the Galaxy Vol. 2 (2017)

Al doilea film din seria Guardians of the Galaxy e dovada că, dacă regizorul și actorii sunt competenți, tot ce trebuie să faci (ca producător) este să taci din gură. Marvel a înțeles lecția asta și l-a lăsat pe James Gunn să introducă puțin substrat în ceea ce altfel ar fi fost un film subțirel despre un om, un raton mutant și niște extratereștri care salvează din nou lumea. Guardians of the Galaxy 2 nu e numai echilibrat și plin de referințe plăcute fanilor, dar se joacă și pe tema ascendentului familial, readucându-l în scenă pe bătrânul, dar eficientul Kurt Russell. În rest, Chris Pratt, Vin Diesel și Bradley Cooper se întorc, iar Michael Rooker face un rol excelent în rolul lui Yondu. Per total, un film ușor, dar cu un dozaj excelent de emoție, acțiune și umor.

Alien: Covenant (2017)

Alien: Covenant e puțin mai bun decât Prometheus, dar e ca și când ai spune că ciocolata cu rom e mai cremoasă ca nămolul. Prometheus a fost o mizerie, iar Ridley Scott ar trebui să-și lase cariera să se odihnească. Altfel, cine știe cu ce Exodus 2 sau The Martian Returns ne trezim. Senzația pe care o ai urmărind filmul ăsta este că un tip îmbibat în alcool vrea să îți spună o glumă pe care o știai și care oricum nu e amuzantă. Covenant urmărește inițial rețeta din Aliens și parțial din primul Alien (o capodoperă a genului), doar că își plasează personajele – echipajul unei nave de coloniști – pe planeta din Prometheus.

Din păcate, după ce aruncă două ouă și niște zahăr în castron, Ridley Scott toarnă din plin suc de sfeclă, untură, făină integrală și pietriș. Nu de alta, dar Alien: Covenant e o prăjitură sinistră, lipsită de gust sau aspect. Personajele lui Scott sunt complet nememorabile, Michael Fassbender fiind singurul actor căruia pare să-i pese că în platou există o cameră de filmat. Spre surprinderea multora, Fassbender e urmat de la distanță de Danny McBride (da, acel Danny McBride, amicul lui James Franco, care apare la rândul lui în film). Altfel, cupluri gay puse cu mâna în peisaj, actori nefolosiți (Noomi Rapace, Guy Pearce) și un scenariu lipsit de respect față de privitor. Ca în multe filme din serie, în Alien: Covenant mor o groază de oameni, doar că aici nu-ți pasă de nicio culoare de ei.

Mai mult, obsedat de explicații complexe și întorsături de situație, Ridley Scott reușește cumva să strice și superbul inamic al seriei (xenomorful). Creatura din primele filme era un monstru al claustrării, un “demon” al spațiilor închise, a cărui motivație era supraviețuirea, nu vânătoarea în sine. Era o bombă cu ceas. În filmul ăsta, creatura e mai apropiata de un virus și atacă în câmp deschis, reușind să fie înfricoșătoare numai în ideea că Scott va mai face un film pe tema asta.

The Discovery (2017)

De la Spectral și Stranger Things în sus, Netflix s-a avântat în proiecte de lungmetraj din ce în ce mai scumpe și mai ambițioase (aștept cu interes Okja). The Discovery, cu un Robert Redford obosit și un Jason Segel surprinzător de bun, se numără printre ele. Filmul are o premisă cel puțin interesantă, una care le-a permis șefilor Netflix să-i facă o agresivă campanie publicitară. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, un om de știință deprimat demonstrează existența Vieții de Apoi, fără însă a afla vreun detaliu despre cum ar putea ea arăta.

Așa cum te-ai putea aștepta, anunțul este urmat de un val masiv de sinucideri la nivel mondial. The Discovery urmărește întâlnirea și conflictul dintre retrasul om de știință și fiul său (Segel), fiu care se îndoiește profund de intențiile și de veridicitatea descoperirii tatălui. Din păcate, a doua parte a filmului nu oferă suficiente răspunsuri, iar multe personaje par a fi în plus, lucru valabil și pentru sinucigașa jucată de Rooney Mara. Deși are niște cadre excelente și aduce aminte de The Veil și Sound of My Voice, The Discovery reușește să fie relativ plictisitor și generic. Lucrul ăsta ar fi putut fi evitat cu o regie mai atentă și un scenariu puțin mai scurt.

Get Out (2017)

Înainte ca Get Out să iasă din circuitul festivalurilor și să intre în cel al cinematografelor, trei lucruri puteau fi citite în orice recenzie la filmul ăsta. Primul ar fi că e surprinzător de bun, al doilea că e un horror cu afro-americani și ultimul că a fost scris, regizat și produs de Jordan Peele, jumătatea mai scundă din duoul Key & Peele. Singurul lucru neadevărat este că Get Out ar fi un film horror. În rest, comediantul Jordan Peele își face debutul regizorial într-un mare fel: printr-un thriller deștept, încărcat social și cu un ritm excelent.

În general nu mă dau în vând după mesaje sociale, așa că filmele axate pe problemele unei minorități nu mă prea impresionează. Get Out își comunică însă din start intențiile: un tânăr fotograf de culoare, antisocial și cam hipster, merge să cunoască părinții noii lui iubite, doi oameni „de bine”, coborâți din interbelicul târziu. Cu alte cuvinte, te aștepți de la bun început la un conflict rasial. Totuși, de la apariția fratelui nebun al fetei, până la bogătanii cu “prieteni negri” și tratamentele alternative ale mamei, lucrurile se complică într-un mod care nu mai are de-a face cu preconcepțiile, ci mai degrabă cu nebunia.

Ultima parte a filmului se apropie într-adevăr de un film de groază sau de unul S.F., cu o întorsătură de situație cel puțin interesantă și un final alternativ pe gustul fanilor genului (finalul poate fi urmărit gratuit aici). Singurul lucru pe care l-aș fi schimbat la Get Out ar fi numărul imens de plasări de produs Microsoft. Am văzut logoul ăla mai des decât dinții personajului principal și omul a zâmbit continuu.

Life (2017)

Dacă Alien: Covenant nu a reușit să ofere prea mult din atmosfera clasicului Alien, iată că Life – un S.F. fără pretenții, dar cu actori decenți – o face. Plasat într-un viitor deloc îndepărtat, Life spune povestea unui echipaj de pe Stația Spațială Internațională a cărui misiune este să analizeze o mostră de sol de pe Marte. Dacă titlul nu v-a dat un indiciu, intriga din Life se declanșează odată ce, în mostra de sol, eroii noștri găsesc un organism primitiv (o celulă ciliată ceva mai complexă). Altfel, nu am amintit degeaba clasicul Alien. Life este la rândul lui un S.F. horror, iar echipajul format din Jake Gyllenhaal, Ryan Reynolds, Hiroyki Sanada, Ariyon Bakare și alți actori de diferite etnii și naționalități (e totuși o stație internațională) nu moare de bătrânețe. Da, filmul nu e 100% corect științific, dar e plauzibil, chiar și atunci când ne propune un inamic deloc înspăimântător.

The Snare (2017)

The Snare este un thriller psihologic cu accente horror (ce surpriză), lăudat inutil de critici și primit cu indiferență de public. Indiferență pe care o merită din plin, la fel ca The Innkeepers, altă plictiseală sinistră etichetată drept film. The Snare are totuși ceva ce merită menționat: o brutală imagine a abuzului. Din păcate, doar atât are. Filmul prezintă povestea unor “mileniali” care rămân blocați într-un apartament în care intraseră fără permisiune. În teorie, lucrurile nu sună rău, dar atât personajele cât și decorul sunt complet neinteresante și aproape “cocălărești”. Pe scurt, așa ar fi arătat The Shining dacă era filmat de un regizor român premiat.

A Cure for Wellness (2016)

Gore Verbinski (The Ring, Pirates of the Carribean) e un maestru al imaginii și cam orice film făcut de el merită măcar o vizionare curioasă. A Cure for Wellness are în plin plan un tânăr corporatist, trimis de consiliul companiei pentru care își sacrifica tinerețea să-și recupereze șeful. Ultimul, ales să fie țap ispășitor pentru niscaiva mizerii financiare, se retrăsese la un resort de tratamente cu ape curative din Elveția.

Premisa filmului este cel puțin interesantă, cadrele din prima jumătate sunt absolut superbe, efectele sonore aduc aminte de clasici, iar referințele la Lovecraft nu pot fi ignorate. Mai mult, actorul din rol principal, Dane DeHaan, promite să ia locul lui DiCaprio în vreo 10 ani. A Cure for Wellness a avut toate premisele să umple buzunarele studiourilor, dar și palmaresul regizorului. Din păcate, ceea ce începe ca un film polițist inteligent se termină ca un horror mediocru, prelungit inutil.

Practic, există un moment al filmului în care ești tentat să te ridici din sală pentru că, deși nu ți s-a răspuns la întrebări, îți place ce ai văzut și auzit. Se pare însă că producătorii au ratat momentul ăla. Montajul final mai include 30 de minute de bătaie, alergătură, incest și explicații inutile. În final, A Cure for Wellness e greu de încadrat. Personal, aș spune că filmul ăsta e fix ce vrea fiecare privitor să vadă: un thriller inteligent și bine construit, cu o premisă actuală, sau un horror încâlcit, cu final previzibil. Din păcate, creația lui Verbinski nu poate fi ambele.

Personal Shopper (2016/2017)

Având în vedere că regizorul lui Personal Shopper a împărțit podiumul cu Mungiu la Cannes-ul din 2016, puteți avea o idee la ce să vă așteptați: incoerență narativă, cadre fără sens și multe pretenții (Mungiu e totuși modest și are momentele lui). Personajul principal, interpretat de o Kristen Stewart alimentată de drogurile lui Nicholas Cage, lucrează în Paris pe post de valet de lux. Și e și medium, la fel ca fratele ei decedat. Și mai primește și mesaje de la un individ necunoscut, posibil mort. Și are și un iubit de la distanță, fără un scop în film. Și cam ăsta e tot Personal Shopper, cu tot cu punct culminant și deznodământ. Serios.

Personal Shopper nu are numai probleme de coerență, dar are și probleme la capitolul montaj, adică fix realizarea pentru care a fost lăudat. Ai senzația că e făcut din bucăți independente, lipite pentru a crea ceva artistic, dar nu pentru a face un film. În mod bizar, văzându-i eforturile din producții nepremiate la Cannes (și care nu sunt Twilight), îmi dau seama că mai rău îmi pare de Kristen Stewart decât de poveste. Serios, după trei paragrafe de laudă din partea criticilor, pe Wikipedia găsim următorul rezumat al lui Personal Shopper: “The film was booed at its initial screening at Cannes”. Hulit de public, apropo.

Nocturnal Animals (2016)

Nocturnal Animals este unul dintre rarele filme care îmbină simbolistica filmului așa-zis “de artă” cu filmul polițist și reușește cumva să nu le facă praf pe amândouă. Dacă acțiunea cadru a filmului (partea lui “artistică”) e mai mult un recital al lui Amy Adams, filmul polițist oferă câteva performanțe ce merită menționate, printre care cele ale lui Jake Gyllenhal și Aaron Taylor Johnson (Kick-Ass) care e genial în rolul de băiat rău.

Michael Shannon joacă excelent, ca în toate filmele în care apare, iar pe Isla Fisher o suspectez demult de a fi aceeași persoană cu Amy Adams. Mi-ar plăcea să dau mai multe detalii despre acțiune în sine, dar Nocturnal Animals e mai mult un film de văzut, decât de povestit și analizat.

(Amy Adams și Isla Fisher sau o singură doamnă foarte promiscuă. Sursa Imaginii.)

Pet (2016)

M-am gândit să amintesc și filmul ăsta pentru că a trecut foarte rapid prin cinematografe. Pe moment poate fi cumpărat prin iTunes și Google Video (indirect). O producție scurtă și fără multe cadre de umplutură, Pet e un horror psihologic inteligent și pe alocuri dement. Pe scurt, filmul urmărește un îngrijitor de animale ciudat și însingurat care răpește o femeie pentru care făcuse o obsesie. Dacă lucrurile s-ar fi oprit la intriga asta și la încercările captivei de a evada, Pet ar fi fost un film banal. Din fericire, în vâltoarea evenimentelor din film, călăii și victimele își schimbă mai des decât te-ai aștepta rolurile. În final, merită menționată și prestația lui Dominic Monaghan, unul dintre hobiții din Lord of the Rings. Cariera lui recentă, incluzând filmul ăsta, a constat în filme cu buget mic în care a jucat de parcă ar fi primit repartiție în Shakespeare.

Ar mai fi încăput câteva titluri pe listă, dar mă îndoiesc că a ajuns cineva la paragraful ăsta. Dacă totuși ați făcut-o, ar fi păcat să nu înșir și niște seriale văzute recent. Astfel, am pierdut puțin timpul cu Legion (o serie cu mutanți irelevanți, dar cu idei excelente), The OA (o idee bună, dar executată așa și așa), Big Little Lies (un serial scurt, dar inteligent, destinat mai ales femeilor) și ecranizarea American Gods care reușește să fie puțin mai bună decât romanul omonim.

Am adormit puțin și la noul Twin Peaks și am aruncat o privire și pe A Handmaid’s Tale, dar ambele au prea mulți fani pentru a vă spune ce le lipsește. Oricum, dacă spui că ultima capodoperă a lui Lynch e mult sub serialele apărute în ultimii ani, imediat te lynch-ează fanii (dacă nu v-a distrat gluma asta, probabil n-o să vă distreze nici serialul).

P.S: Pentru că în articolul ăsta am inserat și o răutate gratuită, o să vă las cu interviul ăsta pe care o reporteriță deconectată de la univers îl ia lui Cristian Mungiu, un regizor și producător mai ancorat în realitate decât ai zice. Trecând peste ultimele paragrafe și peste titlul absolut cretin, aș spune că Mungiu răspunde echilibrat și conștient de faptul că nu poți separa comercialul de artistic.

Next Page »