Model studio videochat Bucuresti Studio videochat Bucuresti - videochat BucurestiCont LiveJasmin.com

April 2010

Monthly Archive

Capitalism de mahala : Cazul iLink

30 Apr 2010 | : Diverse Diatribe, Social, Cultural, Politic, Viata & Nu Numai

Nu cred ca am mai dat sanatos in vreun serviciu sau firma de cand am schimbat sufixul blogului.  Atunci, superba firma de hosting ClausWeb, prin individul care o reprezinta, a reusit sa-mi provoace o greata violenta.

Am facut destul caz pe tema lipsei de net din ultimele trei saptamani. Ma gandeam ca ar fi timpul sa detaliez, fara nota umoristica atasata ultimului post. Nu o fac pentru a ma justifica ci pentru simplul motiv ca trebuie. Problemele au inceput acum mai bine de doi ani, cand am aflat ca zona in care m-am mutat nu era acoperita de providerii mari. A trebuit sa apelam la iLink pe motive care tineau de proximitate. Desi tocmai se extinsesera si ne ingropasera in pliante, am stat mai bine de doua saptamani fara net pana sa se miste cineva la noi.  Acelasi cineva a simtit nevoia sa dea o gaura in zid si sa traga pe-afara cablul (desi noua legislatie nu mai accepta asta).

Plangeri pe tema iLink am tot citit pe forumuri. La naiba, cautarea ”iLink” afiseaza o plangere imediat dupa linkul oficial. Asta in momentul 2010. In momentul abonarii, nu aveam alta solutie in zona si nu eram nici viitorul titular al abonamentului. Foaia de hartie care servea drept contract mi-a atras ulterior atentia. Era plina de clauze de confidentialitate si de drepturi pe care furnizorul si le aloca si mai ales, plin de obligatii pe care iLink a facut tot posibilul sa le incalce ulterior. Desigur, specificarea clauzelor se lasa cu daune, prevazute in contract.

A doua chestie care m-a scos din sarite, la nici o luna dupa abonare, a fost modul de taxare. iLink nu trimitea facturi proforma si nu anunta in prealabil. In ziua de plata nu mai primeai net si orice tab ai fi avut salvat se transforma automat intr-un mesaj cretin de avertizare. Ulterior (dupa vreun an) au adaugat o forma de avertizare cu zece zile inainte.  Evident, blocarea netului cu mesaje retarde a sporit iritarea. Foarte tarziu, a aparut si o forma de plata online. Eu inteleg sa tai netul instant pentru neplata desi contractul spune altceva. Vrei sa pari corect.  Mai nasol e cand singura modalitate de a achita ”factura” e deplasarea la o casierie care are program  de la ora 12.00 AM, c-asa se trezesc baietii dupa chiolhan. Ca sa faca treaba pana la capat, mesajele de avertizare din browser s-au transformat intre timp in reclame sonore, fara posibilitate de inchidere. Ilegal ? Ilink doesn’t give a shit.

Dar astea-s detalii.Incompetenta incredibila a telefonistilor si oamenilor de la service este adevaratul punct forte al ISP-ului. Forme adaptate ale saormeristilor si coafezelor, angajatii iLink au grave probleme in a raspunde la orice intrebare nelegata de : poezia invatata pe de rost, Counter Strike, torrente.  Cand vorbeai de clonari de MAC si de faptul ca numele retelei lor s-ar putea sa nu se pronunte cu ”i” ci cu ”ai”, oamenii se incurcau. Mai mult, in cazul schimbarilor si problemelor, pentru a reduce cheltuielile destinate transportului materiei fecale, iLink are obiceiul de a nu-si suna abonatii. S-au schimbat IP-urile, DNS-urile sau sunt probleme in zona ? Da ce ba fraiere, sa te sunam noi ? Pune mana pe telefon, asculta melodia de juma de ora, asculta preinregistrarile si apoi telefonista noastra iti va cere toate datele de contact. Ulterior, iti vom spune ca : ”Da, avem o problema” si ca te vom suna ulterior. Evident, ”ulterior” tot tu o sa ne suni !

Caderile de net le-am putut intelege pana la punct. Au devenit din ce in ce mai dese si nasoale odata cu acapararea mai multor retele de cartier. Faptul ca mai aveam solutii de back-up imi permitea sa rezist 1-2 zile fara latime de banda. Mai mult, am putut tolera chiar si tentativele de a elimina competitia prin blocarea unor IP-uri (de la critici sau fosti furnizori), tentative care fac parte din politica lor scrisa ! Probabil ati inteles pana in momentul asta ca iLink s-a comportat ca un cocalar imbuibat cu saorme, care are impresia ca ”torentii e tot ce trebuie la net” si care ameninta constant ca ”vine cu baietii”.

Picatura care a umplut paharul, sau mai precis cablul, a venit acum vreo 2-3 luni cand am gasit prima data cablul de net umflat si inundat cu apa.  Situatia n-a fost atat de ilara pe cat sperau baietii cu netul. Descoperind subit ca vechiul router a murit din aceeasi cauza, ne-am gandit sa ne adresam iLink. Ni s-a spus ca problema se va rezolva. Si intr-adevar, s-a rezolvat …odata cu venirea primaverii si uscarea cablului (practic aveam net cand nu ploua). De la baietii destepti n-am mai auzit nimic. In pragul vacantei de Pasti, dupa ceva ploicele, cablul a devenit furtun. Atunci am inceput sa deschidem sesizari si sa ne agitam (mai ales eu, nefiind titular, n-aveam multe de pierdut). Dupa vacanta, nu se rezolvase nimic la nivel de izolatie. Sunati, pe langa negarea faptului ca s-ar fi putut intampla ceva, iLink au promis ca ”vin imediat” si ne-au explicat ca toate sesizarile au fost inchise. Motivul ?  N-am mai sunat sa confirmam ca avem o problema !

Dupa 10 zile fara internet si amenintari zilnice (cu un proces), cineva de la iLink a venit si a taiat cablul exterior. Atat. Dupa alte 10 zile inca nu se intamplase nimic cu exceptia faptului ca deja semnasem un contract cu alt furnizor. Ultima retea era prezenta si in orasul natal de ceva vreme si n-am avut probleme cu ei desi altii au avut. Noul ISP (pe care-l banuiti,  ca e mereu acuzat de monpol) a venit in sase zile si rezolvat in 20 de minute. A fost totusi o diferenta fata de cele 23 de zile de ”ignore” marca iLink Cred ca cel mai mult m-a iritat faptul ca la fiecare apel, raspunsul era acelasi : Ahh, nu avem nicio problema in zona dumneavoastra ! Ahh, ba da..vad ca ati deschis o sesizare. Baietii de la departamentul tehnic vor veni imediat. Va mai putem ajuta cu ceva ? Deja la al saselea apel si la al saselea taran care raspundea, situatia era grava. Mai avea sens sa spun ca eram in situatia de a pierde bani si de a nu putea participa la un concurs castigat ulterior ?

Apar aici cateva intrebari logice cu privire la masochismul meu. De ce nu m-am mutat spre alt provider ?  In primul an contractul ma obliga la daune in caz ca renuntam. Presupun ca luna oferita gratuit (a doua luna, pe prima o plateai) justifica astfel de clauze. Ulterior nu mi-a mai pasat atat de tare pentru ca aveam diverse retele wireless (gratuite sau neparolate). Puteam rezista 1-2 zile fara teava de net deci iar caderile nu erau chiar atat de dese. De ce dau intr-o retea de cartier atunci ? Simplu, pentru ca nu mai e o retea de cartier. La abonare, iLink exista in doua orase si se extindea in al treilea. Acum ofera ”net” pentru 10 orase, totul prin intermediul unei casute postale plasate la mama naibii (da, sunt un offshore dubios, greu de actionat in justitie).

Daca as fi fost un caz singular, nu ar fi meritat sa scriu ditamai postul. Am aflat de la colege din zona ca apa pe cablu, IP-urile furate (reteaua e practic nesecurizata iar la ruperea contractului ti se blocheaza doar IP-ul) si raspunsurile telefonistilor sunt o profesiune de credinta. Cam asta-i capitalismul de mahala, al baietilor care umplu gropile cu asfalt prost doar pentru a participa ulterior la licitatia de reparare.

Later Edit : La saptamani bune dupa declansarea calvarului am fost sunati de iLink care se indignase ca n-am venit sa platim netul ! Romania, we fuckin love you !

P.S : Pentru abonatii iLink inca existenti  : Asteptati-va sa cititi blogul asta prin proxy in urmatoarea perioada 🙂

P.S 2 :  Prinsesem acum ceva vreme un poster care, din aceeasi lipsa de acces la Internet, s-a pierdut in ungherele telefonului. Desi e vechi, merge execelent pentru 1 Mai : Grup de Meditatie cu Iisus.

Doua saptamani, patru ore si cinci minute…

22 Apr 2010 | : Diverse Diatribe, Viata & Nu Numai

Intensa traire a lipsei de Internet nu putea fi subliniata decat printr-o aluzie la filmele spalacite ale lui  Mungiu. Dupa ce m-am plans ca o pustoaica de saispe ani ca n-am net,am ajuns treptat sa ma obisnuiesc cu ideea divinitatii care aduce fibra.

Zecile de articole in lucru, recenzii si alte lucruri greu de publicat nu cred ca intereseaza pe prea multa lume cat timp nu le pot corecta sau posta. Chiar si articolul asta e publicat de pe o retea libera, urbana. Inainte de a continua, ar fi de mentionat ca nu garantez ca voi tolerant la comentariile de tip ”tehnologia ne invadeaza viata, e o binemeritata pauza…etc”. Una e sa-ti iei o vacanta si alta e sa ai o tona de lucru (colaborari, facultate) si sa n-ai acces la un instrument esential al muncii tale. Poate ca acum cred mai mult in postul asta decat am facut-o in momentul scrierii.

Oricum, iata si varianta retarda a jurnalului ultimelor 14 zile, zile lipsite de Google  :

Ziua 1 –  Dupa ”vacanta”. Paganii de la iLink n-au reusit sa rezolve problema cablului inundat. Au trecut numai noua zile. Sa zicem totusi ca fiecare are dreptul la o saorma de Pasti.

Ziua 2 – Sunat iLink. Telefonistii se comporta ca niste manguste pe steroizi, chitaie non-stop. Ii amenint subtil.Cica ”’baietii vin imediat, trebuie sa mute cablarea pe interior”.

Ziua 3 – Se aduna mailurile despre un concurs castigat, master si proiecte. Baietii n-au venit imediat, probabil au bagat treninguri Adidas la Second Hand-ul de langa sediu.

Ziua 4 – Gasesc cablul de net taiat de pe scara. Este un semn , e un seeeemn ! Caut niste DVD-uri mai vechi cu jocuri care nu mergeau pe vechiul laptop. Gasit TES IV : Oblivion.

Ziua 5 – Demons, Daedra…flori, florile sunt bune pentru potiuni….sabii, multe sabii…

Ziua 6 – Am terminat Elder Scrolls IV – Oblivion alaturi de cam tot ce putea insemna add-on. O experienta care-mi aminteste de clasa a noua.

Ziua 7 – Prins o oaza de net la facultate. Pun o banda galbena in jurul blogului si citesc cele 148 de mailuri. Trimit partea mea de munca pentru un proiect care n-a inceput inca.

Unde-i dreptatea, dom'le ? (in varianta SMBC)

Ziua 8 – Twitter ! La facultate am suficient net cat sa mearga Twitterul ! Ce font frumos, ce foooont !  Contactat RDS-ul. RDS-ul mi-a raspuns prin trimisul lor Dan.

Ziua 9 – Sevraj. Clichez prin aer si incerc sa downloadez hartia igenica. Incerc sa-mi ocup timpul, am nevoie de fonturi tipizate. Ia sa citesc ceva.

Ziua 10 – Am terminat Anansi Boys si am citit vreo 60 de pagini din noul numar Historia. iLink continua sa ma asigure ca ”’baietii vin imediat”. Procesul vine si el imediat.

Ziua 11 – Cineva ne-a adus un stick de Internet mobil care merge din parti. Totusi, imi pot mentine semnalele vitale (upload, download) la un nivelul necesar supravietuirii.

Ziua 12 – Am inceput sa vorbesc cu …El. El este Netus, varul zeului PC Magus, stapanul PC-urilor de pretutindeni. Netus imi sopteste Profetia. Pot gasi un wireless public langa biserica din zona. Este un semn pentru adevarata religie care va veni…

Ziua 13 – Mi-am cumparat toga si baston de predicator. Wirelessul liber este acolo unde mi-a soptit zeul. E timpul sa purced in misiunea de a oferi Internet gratuit la toate pustoaicele frumoase si de a distruge toti vrajmasii unicului zeu. Voi incepe cu iLink.

Ziua 14  – Stickul de Internet mobil s-a intors. Zeul a fost bland cu mine, dar nu suficient de bland incat sa-mi dea o rata de transfer acceptabila. Nu sunt vrednic, nu sunt vrednic…

P.S : Situatia continua insa n-aveam de gand sa las blogul prada viermilor online. Oricum, faptul ca in ultima perioada am lucrat mai mult de-acasa face lipsa netului si mai nasoala (pentru mine si pentru colaboratori). Cum urmeaza sa ma mut in curand imi e destul de greu sa duc lucrurile mai departe dar un post detaliat pe tema iLink tot o sa scuip. Oricum, oamenii isi rezerva dreptul de a interzice fara explicatii accesul la anumite siteuri deci, pentru nefericitii inca abonati, blogul asta ar putea fi blocat.

Dificultati ”tehnice” ?

14 Apr 2010 | : Viata & Nu Numai

Cer scuze cititorilor pentru lipsa de activitate si de raspunsuri din ultima vreme. Sper ca problema se va remedia cat mai curand, odata cu incetarea contractului cu vechiul ISP (despre care urmeaza sa scriu un post detaliat, indiferent daca titularul contractului va rupe sau nu legatura cu ei).

Pe scurt : N-am net de vreo saptamana iar blogul a picat din cauza afluxului de mailuri de pe un post mai vechi . Firma de hosting a crezut ca spamez cand serverul a trimis 400 de mailuri in decurs de o ora (erau practic notificari pentru cei peste 40 de abonati la articol, articol unde s-a comentat foarte mult in decurs de o ora).Am rezolvat rapid cu firma de hosting care a cooperat insa cu providerul de Internet s-a ajuns intr-un stadiu destul de avansat al ostilitatilor.

P.S : Inca o data scuze pentru ”abandon”. Proiectele si recenta victorie de la Effie Key Visual au facut lipsa netului mai putin tolerabila. Sper sa rezolv cat mai curand si ca postul asta sa dispara cat mai repede.

Nimic nu-i etern, Fanele…

08 Apr 2010 | : Viata & Nu Numai

Zilele trecute, intrasem voluntar intr-o discutie cu un amic ceva mai in varsta, fost jurnalist. Omul avea o problema serioasa cu disparitia presei clasice si ajunsese la o concluzie de tip : calitatea ziarelor si extinderea onlineului au adus catastrofa.

Daca jurnalismul de budoar si maculatura au avut rolul lor in scaderea vanzarilor, ele n-ar fi putut niciodata sa distruga un suport media. Marele ajutor a venit din partea unei calitati naturale a informatiei, persiabilitatea. Cum ritmul vietii s-a accelerat simtitor in ultimii ani, inflatia informatiei a fost ceva inevitabil. Mediul online s-a dovedit a fi doar o piata mult mai profitabila de continut decat presa. O zi nu este o distanta acceptabila intre un cititor si un eveniment. Informatia a devenit mai perisabila decat hartia de ziar,iar suportul digital s-a dovedit o metoda mai buna de transport.

Stiu ca nu sunt singurul care spune asta si nici n-am sa insist prea mult. Din acelasi unghi, revistele si-ar putea pastra cota de piata daca ar miza pe reportaje si articole aprofundate in loc de un facil copy/paste. Tot din acelasi unghi, cu sau fara carti digitale (pe care le sustin), cartea in format clasic va supravietui. Continutul unei carti poate depasi in longevitate lemnul prelucrat si a facut-o cu succes pana acum.

Problema e ca nu doar informatia se supune legii asteia. Tot pe-aici intra si ideile, doctrinele si modelele de afaceri. Aici intra cam orice concept care nu ia in calcul ideea ca in anul de fata, o jumatate de ora pierduta este o tragedie. N-are importanta ca pierzi jumatatea aia de ora citind ceva, ascultand ceva sau incercand sa faci o rezervare. Daca recompensa finala nu este pe masura, timpul este pierdut.

Mi-ar placea sa am naivitatea de a deplange stilu asta de viata dar cert e ca-mi place. Atributul rabdarii nu este printre punctele mele forte iar cu punctualitatea am o obsesie de mic. Acelasi lucru se intampla si pe piata muncii, o piata unde bunurile sunt mai perisabile decat si-ar fi imaginat parintii nostri. Astazi e nevoie de ingineri, maine de programatori, poimaine de textieri. Meseriile ”perene” incep sa dispara. Nu va fi ”intotdeauna” nevoie de arhitecti sau medici pentru ca suprasaturarea  e naturala.  Da,  va fi intotdeauna nevoie de oameni supracalificati si prost platiti dar asta deja e piata neagra. La suprafata se intampla sa fie nevoie de un om sau de o anumita bransa la un moment dat. Nu are sens sa dai la ASE  sau Politehnica in ideea ca ai o ”meserie” de viitor, fara sa ai in cap o specializare precisa (inca neexplorata suficient).

Da, viata curge mai repede decat o putem trai dar asta n-ar trebui sa genereze nostalgii si resemnare ci selectivitate.  E mai usor sa o spui de la adapostul tineretii dar ideea de a face totul ”in ritmul tau” nu-i mereu unsa stralucita. Mai mult,  e similara cu  ideeaa sari din trenul care te duce spre casa in ideea ca vei face urmatorii 100 de kilometri altfel. Tot acolo ajungi si zau ca ideea de a topai fericit in timp ce viata trece pe langa tine nu-i atat de atractiva pe cat o face Hollywoodul.

P.S : Acu vreo saptamana, dupa ce am facut un hectolitru de glume despre sexualitatea lui Ricky Martin , am avut curiozitatea sa vad daca i-a vandalizat cineva pagina de Wikipedia. In acest mod bizar, am ajuns la o noua perla de cunoastere marca ro.wikipedia : Vince McMahon (cititi si luati aminte – asa se scrie un articol care trece de moderare)

Top 5 prezente ciudate din Ratb

02 Apr 2010 | : Social, Cultural, Politic, Viata & Nu Numai

Din motive personale si legate de ISP, blogul asta a fost scufundat temporar pe fundul oceanului online. Prin urmare, am renuntat la ideea de a reveni cu un ”draft” si m-am gandit ca-i timpul sa schimb putin peisajul. Cum au pus recent de o greva spontana, oamenii de la Ratb merita o mentiune.

Pentru neinitiati, transportul public bucurestean este foarte similar cu trecerea printr-un portal interdimensional. Habar n-ai de ce poti sa dai in partea cealalta. Transpiratiile, certurile si oamenii din toate mediile care injura la unison sunt o simpla bucata de Romania. Magia incepe insa cand personajele lui Lewis Carroll prind viata in spatele tau. Palarieri nebuni sunt la fiecare pas dar numai cativa indraznesc sa faca pasul spre nemurire. Doar o mana dintre ei isi expun constant doctrina si am considerat ca respectivii sunt si demni de mentionat.

1.Nume de cod : Ezechiel
Perioada de activitate :
2007 – 2009 (?)
Unde e de gasit :
226, 139 , 32
Aspect :
Boschetarul tipic, barbos, cu un iz postapocaliptic.
Manifestari :
Omul asta putea fi gasit de cel putin doua ori pe saptamana in autobuzele si tramvaiele care au legatura cu Rahova, acel taram bucurestean al fagaduintei. Daca o parte din calatorie statea complet imobil, personajul nostru incepea brusc sa urle la anumite intervale si sa agite din maini. Ce urla ? Mereu acelasi lucru : Templul Oamenilor va fi daramat de o ceata de ingeri din cer. Mai departe, incepea sa indice aleator spre pasagerii din jurul sau, spunand cine va fi salvat si cine nu (era totusi un show rar). In general, se rezuma la a abera despre profetul Ezechiel si Templul Oamenilor. Un nebun standard, dar unul constant si destul de vechi. In ultima vreme nu l-am mai vazut asa ca presupun ca se pregateste pentru marea batalie.
Reactii :
La primul contact frica, urmat de ignoranta.
Posibile cauze :
Greu de spus, lipsa fibrei din cereale ? (Posibila trauma, de fapt)

2.Nume de cod : Bunicuta SRI
Perioada de activitate : 1998 – Prezent
Unde e de gasit : 131, 331, 301, 69
Aspect :Femeie de 60-65 de ani, bine imbracata.
Manifestari :
Personajul izbucneste spontan intr-un delir care implica angajati ai Ministerului de Interne si MaPn, filaje,  radiatii, sarbi si albanezi. Ultima intalnire, recenta de altfel, a continut demascarea unui ”spion sarb” si o halucinanta poveste despre gaurile microscopice din tavanul Bunicutei . Aparent prin gaurile astea, angajatii Ministerului de Interne trag cu radiatii pentru a-i provoca ei tuberculza si a-i implanta cipuri in sani. Personajul obisnuia sa intre si in diverse cladiri publice si sa agite niste foi unde era ”deconspirat tot”. Am intalnit-o la ghiseul de eliberare a unor vize de flotant cand acuza pe cineva ca pastreaza dispozitive cancerigene in buzunare. Cum nu e singurul gaz de gen (obsedat de filaje si radiatii), tind sa dau vina pe o psihoza colectiva. Prima mentiune a povestilor de genul asta, spuse in autobuz, am intalnit-o intr-un numar de prin 98-99 al Academiei Catavencu.
Reactii : Iritare, mistouri
Posibile cauze :
Senilitate, fantezii securiste , Pavel Corut

3.Nume de cod : Fizicianul
Perioada de activitate : 2009 – Prezent
Unde e de gasit : 226, 122, 385, 368 (distante mici in zona Eroilor – Universitate)
Aspect :
Tanar, imbracat destul de ingrijit
Manifestari:
Desi nu e agresiv cu pasagerii, omul se plimba violent dintr-un colt al altuia al autobuzului si se misca dezordonat. Vorbeste constant despre formule, dezbate, analizeaza, argumenteaza rapid si agresiv cu o persoana imaginara. Este unul dintre cei mai atipici pasageri ai transportului public, unul care trezeste teama dar si mila. Uneori e coerent si foloseste termeni care necesita o educatie superioara asa ca nu poti sa nu te intrebi : ce s-a intamplat ?
Reactii : Frica, Mila si chiar o incercare de interventie (”Va e rau ?”)
Posibile cauze :
Cel mai probabil o trauma psihologica

4.Nume de cod : Generalul
Perioada de activitate :
Timpuri Imemoriale – Prezent
Unde e de gasit :
Unde se nimereste, inclusiv metrou
Aspect :
Tipicul mosulet in uniforma
Manifestari :
Desi nu-i singurul mosulet cu uniforma si decoratii, este probabil cel cu povestile cele mai savuroase. Pentru identificare, este slabut,  micut de statura si poarta un baston cu niscaiva incrustrari de epoca (se mai gasesc in targ). E in jur de 80 de ani si l-am descris mai atent pentru ca imi este literalmente simpatic. Povesteste despre cum a fost decorat pe vremea lui Antonescu, cum a lucrat in armata dupa razboi si despre cum cunostea el toata Securitatea. Daca povestile pot avea un oarecare sambure de adevar, cand se ajunge la zecile de avioane rusesti doborate si la rezistenta din munti anti-comunista (urmata culmea, de o trecere in randul nomenclaturii de partid)  lucrurile se incurca. Confuziile intre regi si presedinti sunt si mai simpatice.
Reactii
: Simpatie, lumea chiar il angajeaza in discutii
Posibile cauze : Mai mult ca sigur batranetea si singuratatea animate de un fundal preexistent.

5.Nume de cod : Americanu’
Perioada de activitate :
Inestimabila si inexprimabila
Unde e de gasit :
226
Aspect :
Varsta mijlocie, neingrijit.
Manifestari : Torent brusc de expresii si injuraturi in limba engleza, urmate de chicoteli si rasete. Nu e singurul de gen, unii au fost si filmati. L-am mentionat pe el pentru ca l-am intalnit de cateva ori si aveam impresia ca omul asteapta bani pentru cuvinte ca ”enervation, ejaculation” zise rapid. Il prinsese si Youtube-ul la un punct dar una e inregistrarea, alta e reprezentatia live.
Reactii :
Amuzament general
Posibile cauze : Habar n-am, mai ales ca nu-i singurul. Vreo poezie invatata pentru a impresiona straini ?

Aveam de gand sa mai scriu despre Primadona (o batrana de etnie care tot urla ca este agresata)  si despre cazuri mai serioase. Totusi , intentia mea nu era sa fac mistouri cat sa atrag atentia (chiar daca n-am fost tocmai ”etic” in abordare). Practic aici nici nu se poate da vina pe asistenta sociala (atat de prost platita), stat sau alte organizatii. Bine , pe stat putem da mai mereu vina si cred ca am avea dreptate. Sunt oameni ajunsi in situatii in care nimeni nu si-ar dori sa ajunga. Mai mult, unii par sa aiba familii sau chiar parteneri de viata. Un tip care aduce bizar de mult a Costi Ionita si care se juca mereu cu un joc Tetris antic parea sa fie chiar casatorit cand l-am observat ultima oara.

P.S : Stiu ca am mai zis de vreo cinci ori ca ma irita reclamele Hornbach insa acum oamenii din spatele lor s-au intrecut pe sine. Pe un ditamai panoul outdoor stateau mandri vreo trei papitoi cu bormasini, sub titlul ”Consilierea profesionala – Cheia Oricarui Proiect”.  Sa amintesc geniului din spatele porcariilor alora ca ”profesional” si ”profesionist” nu inseamna acelasi lucru si ca reclama spune practic ”Hornbach va ajuta sa deveniti zidar ”  ?

P.S 2 : La nivel de stiri pe scurt, ar mai fi de amintit si venirea Kamelot in Romania si  o noua constatare ”zdrobitoare” : si Apropo.ro fura de pe Cracked.com . Altfel, are cineva idee a cui e vocea ”romaneasca” de pe piesa A Culture of Fragments (trupa Rome) ?