Model studio videochat Bucuresti Studio videochat Bucuresti - videochat BucurestiCont LiveJasmin.com

June 2009

Monthly Archive

E bine sa incepi devreme…

29 Jun 2009 | : Engleza, Social, Cultural, Politic, Viata de zi cu zi

Nu, din pacate nu-i vorba de vicii ci de lucruri mult mai plictisitoare precum cariera.Postul asta prefigureaza intr-un viitor nu foarte apropiat o serie de mici articole despre cautari de joburi si alte nimicuri similare ce ajung sa-ti decida viata. Despre comunicare integrata si creativitate am mai turuit si in trecut si nu stiu daca e cazul sa revin, mai ales ca nu am autoritatea sa ma pronunt in multe domenii. Ma pot insa pronunta in legatura cu o atitudine care mi-a fost imputata : obsesia experientei.

Criza, resimtita puternic in ultima vreme si in domeniul media, a facut tot mai multi bloggeri sa scrie despre modul in care ar trebui sa-ti organizezi (la nivel ideal) evolutia in cariera. Majoritatea si-au folosit propria ascensiune drept exemplu insa universal ramane un sfat : incepeti devreme, din facultate daca se poate. Rectific, incepeti foarte devreme.

Din interviuri, discutii si experienta personala am observat un hidos raport invers proportional aplicat in domeniul media si in majoritatea domeniilor aferente stiintelor umaniste : realizarile se depreciaza odata cu inaintarea in varsta. Un exemplu concret : Un angajator ar accepta compromisul de a angaja un pusti de 21 de ani care a incercat o campanie ecologista pe bloguri gratuite si care s-a implicat intr-o organizatie studenteasca pe parcursul facultatii.  Acelasi angajator ar ignora un om cu aceleasi realizari la 26 de ani. E simplu , cu fiecare an dedicat exclusiv studiului sau statului in fund, cam tot ce ai facut pana atunci pare mai mic si mai putin relevant intr-un context in continua evolutie. Varsta conteaza.

Credeti ca ideile lui Blaga despre fortarea angajatorilor sa ia studenti fara experienta vor da roade ? Ideea nu e doar imbecila dar si periculoasa : firmele vor incepe sa angajeze doar in circuit intern (cum fac deja majoritatea agentiilor si televiziunilor mai mici) si pur si simplu vor elimina joburile pentru oameni ”fara experienta”. Ca veni vorba, ce-i aia ”fara experienta ”? Ce ai facut in 4-5 vacante mari , de doua ori pe-atatea vacante intersemestriale, tone de weekenduri si zile libere ? Inteleg sa stai pe bara in liceu pentru ca oricum ce faci atunci e putin probabil sa-ti slujeasca  mult la intarirea CV-ului. Iti traiesti adolescenta dar dupa ? Si nu vorbesc acum cu politehnistii care isi tocesc pixurile pentru a lua examenele vreunui descriererat (desi sunt destui cu ditamai experienta) ci de oamenii care termina facultati lejere ca program de la cele de comunicare, litere, ASE care literalmente au o tona de timp liber. Sunt oameni care privesc cu ostilitate orice initiativa : nu tu traininguri, internshipuri, falsifica practica si fug de munca in ultimul hal. Pentru ce merita sacrificata evolutia de mai tarziu ? Un gratar pe balconul caminului, o betie ocazionala si nu in ultimul rand pentru statul in fund si campionatul de somn viteza. Nici macar bucuria de sorginte livresca nu mai pare atat de intensa.

Fiind intr-o perioada mai putin rodnica pe piata locurilor de munca am realizat cat de deprimant este sa ai prea mult timp liber. Cand timpul liber depaseste stadiul in care deja ai vazut vreo cinci filme, citit doua carti si te-ai refacut, el devine o corvoada, o obligatie dubioasa de a face ceva. Ce faci pana la urma ? Pleci intr-o vacanta, te plimbi cu prietena, mai iesi cu amicii…dar cat  ?  Unul dintre studentii cu prea mult timp liber si CV ce tinde spre zero imi zisese odata intr-o doara ‘‘Joaca bai si tu ceva, gen World of Warcraft”. Omule,  sunt convins ca angajatorii vor tine cont de nivelul elfului tau dar regula e ca fara pile sau vointa, casierie si call center scrie pe tine.

In concluzie : Incepeti devreme. Perioada de la inceputul oricarei cariere , primele joburi adica, reprezinta oricum o etapa destul de dificila. E mai bine sa treci peste ea cand inca ai puterea si concentrarea pentru a nu fi doborat. Nu de alta, dar e bine ca dupa 30 de ani, cand vei avea maturitatea emotionala si biologica pentru a te implica in proiecte marete (care reusesc unora inca de-acum) sa ai si libertatea financiara sa le implinesti. Un om de  35 de ani cu eticheta  si program de munca masurat in timp (nu in eficienta) e departe de a fi realizat pe plan de cariera. Bine, sunt destui care se simt excelent asa, insa nu cu ei am vorbit mai devreme.

P.S : Ar mai fi o treaba pe care sunt tare iritat dar careia nu merita sa-i dedic un post : oamenii de la HR. Desi am intalnit si cativa care s-au purtat ok (exemple : Monica ,Dan & alti doi oameni) majoritatea celor ce ocupa postul asta au o conceptie despre angajare care sfideaza paranormalul. E oare atat de greu sa scrii un mail in care sa refuzi pe cineva politicos sau sa dai o informatie ? E oare atat de greu sa intelegi ca in cinci luni un om nu sta cu sufletul la gura asteptand un raspuns de la tine ? E oare atat de greu sa intelegi o teorie de baza a psihologiei care sustine ca un comportament neintarit (ignorat) se va repeta mai rar decat unul intarit negativ. Adica daca-i zici unuia ca nu e omul tau, va mai reveni cu un CV pe viitor. Daca nu-i spui nimic, nu o va mai face niciodata. In interfata de e-mail, nu exista ”Drafts” si ”BCC”, ci doar ”Delete” ?

Fauna de supermarket

26 Jun 2009 | : Diverse, Social, Cultural, Politic, Viata de zi cu zi

Intotdeauna m-am declarat fascinat de ”speciile” de oameni care populeaza supermarketurile si hypermarketurile autohtone. Edificii fascinante ale capitalismului, supermarketurile au reusit sa reuneasca sub aceleasi acoperis mai toate tipurile de oameni atat de satirizate in trecut si sa le transforme in animale noi si fascinante.Daca publicitatea (BTL) a trecut de ceva vreme de la comportamentul consumatorului la comportamentul cumparatorului (realizand ca majoritatea deciziilor de cumparare se petrec la raft), antropologia romaneasca nu a ajuns inca sa studieze acest nou biosistem. In naivitatea mea, ma gandesc sa le dau un imbold.

1.Obisnuitul : In postura obisnuitului se afla majoritatea consumatorilor, acea majoritate pe care publicitatea o agreseaza prin reclame si promotii dar care are o particularitate decisiva : cumpara. Faptul ca vine dupa servetele de masa si ajunge sa cumpere bomboane cu vodka si un fruct papaya nu are importanta la fel cum nu are nici fapul ca lista de cumparaturi ajunge sa acopere cam 20% din cosul final.

2.Pustiul : Probabil una dintre cele mai rare dar interesante specii din supermarket, pustiul este exact ce-i spune si denumirea – un pusti. Cum in general ”mama” face cumparaturi, prezenta unui om de 14-18 ani grabit si haituit poate insemna un singur lucru : baiatul a reusit in sfarsit sa convinga vreo pustoaica si are nevoie de prezervative. Cum tanti Leana de la casierie ar putea sa ii informeze parintii, omul trebuie sa faca in asa fel incat sa mascheze ciudata achizitie. Prin urmare, trece si pe la raionul alimentar iar prezervativele le cumpara fara sa se uite. La casa observa in mod ciudat ca a cumparat unt degresat, un castravete urias si prezervative roz cu striatii.

3.Inmarmuritul : Cu totii avem probleme de decizie la raft  – in fond, asta spera sa rezolve cei din zona comunicarii integrate. Problema cu omul nostru este ca se opreste la un singur raft la care sta pana la 20 de minute si ca in general este vorba de un raft fara vreun produs de interes pentru el precum sectiunea ”articole de gradinarit & diverse”. Comportamentul lui e fie generat de mahmureala\jointuri dubioase fie de faptul ca in momentul holbarii creierul lui se cearta din greu cu nevasta-sa care tocmai l-a facut imbecil cu patru ore in urma.

4.Zombie : Il stiti. In goana pentru a aduna provizii vitale precum gelul de dus , sucul la reducere sau porumbul la conserva observati mereu un om ciudatel. Merge fara directie printre sectiunile supermarketului si are aceleasi doua napolitane in cos. Pentru el hypermarketul este ca spanacul pentru Popeye , un remediu eficient pentru lipsa gandurilor relevante din acel moment. Stadiul de zombie e mai degraba o faza decat o stare permanenta dar la anumite persoane trecute de o varsta deja se permanentizeaza.

5.Perversul : Sarit direct din autobuzul unde a avut ocazia unica de a se freca ciudat de o minora, perversul isi foloseste cameleonica abilitatile in supermarket.  Poate imita orice specie insa cel mai des foloseste tehnica ”Ooops, mi-am impins accidental caruciorul\cosul in fundul dumneavoastra, pot sa va scutur de potentiala mizerie ?”.

6.Omul ”clipboard” : Fara a fi un angajat al supermarketului, omul iti recomanda inutil diverse produse sau pur si simplu vocalizeaza alegerile facute incercand sa-si autoconfirme capacitatea de a alege o conserva de fasole. De multe ori, ajutorul lor nesolicitat este bine platit in spatele cortinei de vreo agentie sau firma producatoare. I-am atribut denumirea de ”clipboard” in amintirea agasantei agrafe din Microsoft Word.

Fascinant

7.Evaluatorul : Omul asta nu a venit la cumparaturi pentru a achizitiona ci pentru a studia piata. Cutii de iaurt, conserve, pateuri, toate ies lejer din raft sub atenta ingrijire a evaluatorului care cauta un atuu esential si atat de greu de gasit la produse din lumeareala : naturaleteo-concentratia-culoarea-grasimea vegetala-numar de calorii (NCCGN). Uneori, pentru a fi sigur de alegerea facuta oricum irational, hartuieste fie alti consumatori fie angajatii supermarketului pe principiul ”Bai, astia daca sunt aici sigur au mancat pateu Bulbucel !”.

8.Pedepsitul : Daca va lua bere, nevasta-sa nu-l va lasa sa se bucure de ea. Daca va lua scutece si tampoane, masculinitatea lui va muri incetisor pentru a mia oara. Chiar si cand e vorba de cumparaturi ceva mai relevante (precum mezelurile) ochii pedepsitului cer libertate…si bere.

9.Hotaratul : Omul asta cumpara din ura, din ura pentru produse, pentru nevasta-sa, pentru casa si pentru consumerism si capitalism. Daca esti promoterita si-l vezi cum impinge caruciorul din pozitie de viol ai putea avea noroc – poti sa-i vari pe gat tot felul de tampenii pentru ca in cazul lui cumparaturile sunt oricum sclavie imperialista.

10.Tata Floarea : Nu e neaparat femeie, si nici de varsta a treia. Vine la cumparaturi sa socializeze. Cum prinde vreun pusti ciudat sare pe cel mai apropiat cumparator cu teoria ei despre nesimtire. In general vaneaza orice tip de reducere si o poti auzi tragand concluzii sociopolitice din gama :  S-a scumpit toate , doamna !

11.Demolatorul  : Viata e un meci iar hypermarketul este arena. Coate, carucioare lovite de standuri si de ceilalti cumparatori. Nimic nu mai conteaza cand vrei sa cumperi un baton de Snickers si o bere . Nimic nu-ti poate sta in cale iar casa de marcat este linia de final.

12.Neo : Departe de a fi un erou al unei lumi virtuale, Neo , in cazul nostru barbat sau femeie, are capacitatea incredibila de a se misca in reluare. Capacitatea lui devine cu-atat mai iritanta cu cat sansele lui de a ajunge la casa fix inaintea ta sunt mai mari.

13.Studentul : Studentul admira, traieste si simte odata cu supermarketul. El analizeaza atent produsele , cantareste alternativele si invariabil tot cu o sticla de bautura ieftina si doua pungi de covrigi iese.

Nu am pretentia de a-i fi prins pe toti la un loc.  Mai sunt si cei ce fac parada modei printre rafturi dar ei nu sunt locatari obisnuiti.Jungla consumerismului ramane inca neexplorata de o minte avizata si multe specii se pot usor camufla printre locatarii obisnuiti.

P.S : In dimineata asta m-a lovit si pe mine ca pe 99% din restul blogosferei vestea mortii lui Michael Jackson. Nu stiu exact ce m-a oprit sa nu scriu un post furios impotriva celor care-i tot dadeau ca omul nu a insemnat mai nimic pentru muzica.

P.S 2 : Probabil motivul  domolirii furiei a fost reactia la cel mai retard spam primit in ultima vreme si rezident in directorul Bulk , spam cu titlul ”This girl is the ANALconda”.

Treizeci de lectii de viata din rapul romanesc

23 Jun 2009 | : Muzica

Citeam zilele trecute un scurt articol despre cele mai importante 12 lectii din rapul american si ma gandeam : Nu am eu cultura ”poeziei strazii” insa din ce imi amintesc si am mai ascultat in copilarie pot spune ca hip hopul din Romania abunda in lectii de o egala importanta.

Intai de toate merita sa vedem definitia din DEX online pentru cuvantul invocat in titlu  : RAP [REP] s. n. stil muzical care constă în declararea pe fondul ritmic monoton al unei baterii. (< amer. rap). Trebuie sa spun ca lipsa de acuratete intrece cu mult lipsa de proprietate a defintiei. In fine, sunt convins ca piese precum Categoria Grea de la Parazitii au servit la vremea lor drept sursa de filozofie facila multor ascultatori pentru ca Parazitii  sunt oricum un izvor permanent de lectii de viata util-obscene. Ii voi neglija putin pentru topicul de fata pentru simplul motiv ca nu are sens sa incerc sa alcatuiesc un breviar al unui gen pe care nu-l stapanesc (m-o facut mama roacker) si care nu ma intereseaza in mod deosebit.

Cum topul e facut mai degraba pe baza amintirilor si unor cautari (ce e mai nou e doar auzit, nu ascultat) , am renuntat la a mai da linkuri la toate piesele insa am incercat sa gasesc titlurile corecte.

1.Totul in cartier se bazeaza pe co**e (B.U.G Mafia – Dupa Blocuri)
In aceeasi piesa gasim si o importanta si utila lectie despre arhitectura socialista a Bucurestiului. Astfel aflam ca blocurile ”sunt mai inalte la sosea, sa nu se vada foamea”.

2.E foame de bani (Sisu si Puya – Foame de Bani)
Despre aceeasi foame ne vorbeste si Puya, suparat pe baietii de mai sus si pe faptul ca amicul lui traficant nu mai poate manca budinca de euro la mititica.

3.Cand aterizezi pe-aeroport, tine bine de bani (Puya – Undeva in Balcani)
Imi inchipui ca la viteza la care zbor eu cand am aripile la deschidere maxima, banii tind sa-mi sara din buzunar la aterizare.

4.In cartier e mai bine ca in cer ( Brigada A.M – Stilu’ Oprisan)
Probabil singura metafora din piesa copilasilor alora de gradinita, lectia de fata ne arata ca sa stai intr-un ghetou al Vasluiulului este totusi mai bine decat sa fii mort.

5.Asta e, nu intreba de ce (Grav – Asta e)
Liceenii astia doi
au mers acum vreo 8-9 ani pe demonstratia matematica. Daca asta e, e clar ca nu poate fi celalalta, nu ?

6.Singura fata fidela ramane cea verde si fumeganda (Grasu XXL – Fara Filtru, Marijuana – Cea mai fidela fata)
Nu a fost nevoie de citat in cazul de fata , se stie ca fidelitatea se vine la gram. Totusi, am inceput sa am dubii in legatura cu Phoenix – Fata Verde.

7.Sunt t**fe peste tot (Mahsatt – O vorba de pe strada)
Si nu doar atat, dar sunt si masini, sosele, copaci si shaormerii.

8.Cinci e zarul tatuat pe orice cocalar (R.A.C.L.A – Strict)
In fond de ce nu, ce ti-e si cu moda penitenciarelor.

9.Trei ori zece la a opta adica 3000 ori zece la a cincea (Methadon 3000 – Din sub)
Despre rimele lui Vexxatu Vexx se pot scrie carti, in cazul de fata carti de matematica.

10.Cand vii la mine ia-ti respectul cu tine (Ghetto Dacii – Nu ma poti da jos)
E bine de stiut, pentru ca unii il uita in geaca, langa demnitate si curaj.

11.Alcoolul este viata (Parazitii – Bagabonti 99)
Prima tema la chimie organica.

12.Numa’ una e, numa una ai, o simpla viata (Da Hood Justice – Numai Una)
Din ultimele doua concluzii tragem clar concluzia ca ”alcoolul e numa una”.

13.Nici apocalipsa n-o sa poa’ sa rupa mafia (B.U.G Mafia – Tine-o tot asa)
Parca vad un baietas de la coltu’ scarii zicand : Hai sa mori tu ?

14.Nu erau ciuperci,aia era fasole magica (Deceneu – 7 Zile)
Util, in cazul in care va intrebati de ce ati ajuns in spital cu toxinfectie alimentara (sau in cazul in care alcatuiti un nou breviar despre droguri).

15.Decat patru scanduri si un cui, asta e averea omului (Rechinu’ – Patru Scanduri si un Cui)
La Rechinu’ la tara valuta se converteste in scanduri, furnir si rumegus. Cuiele sunt pe post de rest.

16.Singura carte care poate fi citita este Sfanta Scriptura (Pocaitii – Dezvaluiri)
Nu stiu de ce am impresia ca publicul obisnuit al miscarii rap ar prefera sa o fumeze.

17.La toaleta scoti la aer tot ce-a fost mai drag (Parazitii feat Raku – Sub Influenta)
Adaptand versul lui Raku observam cum s-a nascut clasa politica romaneasca.

18.Viata m-a facut sa fiu salbatic (Morometzii feat. Aurelian Temisan – Cultura Strazii)
Nu-mi dau seama cum l-ar putea face ceva pe Temisan ”salbatic”. Billy Joe King…

19.Acelasi sange avem cu toti (Pacha Man – Acelasi sange)
Tema reluata si de B.U.G Mafia, sangele comun arata ca rar s-a prezentat vreounul dintre oamenii astia pe la orele de anatomie.

20. Traim intr-o societate diferita de-alte tari (Pacha Man – Societatea)
Un panseu intelectual de o profunzime deosebita.

21.Daca nu poti sa taci din gura dai din gura (Royala Mare – Soldatii Zig Zag)
Pe sistemul Becali : ”Cine a plecat ,inseamna ca n-a mai vrut sa stea”.

22.Auzi cine se zice ca-i aduce pe toti : 6 gabori , doua dube, opt roti (BUG Mafia – Doua dube)
Uzzi elucideaza misterul vietii de dupa moarte.

23. Nu te lua dupa lume, fa numai fapte bune (Bitza – Fapte Bune)
Ce idee deosebita. O punem in breviar langa ”Asta e”.

24.Poata sa iasa foc si soarele sa arda, dragostea nu poa’ sa dispara (Connect-R – Nu-ti pierde dragostea)
Oare coloratul asta rasta-soul-RnB trage serios pe nas sau pur si simplu era corigent la fizica ? Dupa Apocalipsa care nu poa sa rupa mafia aflam ca si dragostea ramane lejer in picioare dupa Judecata de Apoi.

25.Cele mai bune glume sunt glumele proaste facute bine (Parazitii – Acordeonu la Maxim)
Cineva a anticipat articolul de fata.

26.Nu-s sticle fara pahare (Parazitii – Acordeonu la Maxim)
Si totusi, femei fara chiloti exista. Observati paradoxul ?

27.Fericirea a obosit sa se tot ascunda (Veritsaga – Cer Senin)
Faci pariu ca baietii astia scriau poezii in liceu ?

28.Aeru-i poluat, atentie stai ! ( Cimitiru Bellu – Buna dmineata, Romania)
Din primul clip de rap turnat in Romania ne mai loveste un indemn ”Ce nasoala-i viata asta, opriti si nu mai continuati !”

29.Femeile vor p***, bani si bautura ! (Luchian – La Furat)
Iata 50 de ani de miscare feminista rezumati intr-o fraza.

30.Presa ridica la rangul de vedeta orice prost (Casino – Contracritica)
Asta vine de la o trupa oarecum undeground cu un singur hit mainstream propulsat de presa de-atunci.

Astept completari de la cititorii mai pasionati de stilul asta de manifestare artistica. Stiu ca nu-s tocmai cele mai reusite selectii dar sper ca se scuza :  nici eu nu-s rapper. Totusi, o nota de final se cuvine : De fiecare data cand scriu ceva ce nu-mi intra in ”atributiile” obisnuite, forumurile si blogurie anafabete fac o pasiune pentru a ciordi fara atribuire. Asta nu e proprietate publica si n-am de gand sa o vad (pentru a nu stiu cata oara) in regim copy\paste. Ori atribuiti informatia, ori inapoi in pestera.

P.S : Daca va intrebati cu ce se mai ocupa o catastrofa muzicala de-afara, si anume vestitul Reh Dogg, e bine sa stiti ca omul a mai scuipat un clip numit – God Gave you a Mind. In aceeasi nota, o tipesa obeza de vreo 16 ani ne spune ca n-are nevoie de carlig.

P.S 2 : E bine sa aflati si ca Retarded Animal Babies a mai primit un episod.

O viata de fosta glorie

20 Jun 2009 | : Social, Cultural, Politic

Acum doi ani am facut putina munca de cercetare pentru a da de Jordy, pustiul ala de vreo patru ani ce ne canta ”Dur dur, etre bebe” si ”Alison”. Il stiti, baietelul din a carui franceza peltica nu intelegeam mai nimic, dar ale carui piese erau atat de fredonabile. Atunci faceam comparatia cu mini-starul in cadere libera Cleopatra Stratan.

Comparatia ramane si acum valabila, insa incerc sa o extind. Ati vazut pana acum vreun copil supervedeta care sa treaca de adolescenta cu bine ? Cand zic un copil ”supervedeta” nu ma refera la actori sau cantareti mari de-acum care in copilarie au avut 2-3 roluri secundare la Hollywood sau au cantat in vreo emisiune pentru pusti. Vorbesc despre oameni care au avut impact cultural real in copilarie si in tineretea timpurie. Sa spunem ca o exceptie in domeniul muzicii ar putea fi Michael Jackson, insa in cazul de fata este chiar exceptia ce confirma regula (dat fiindca traumele din copilarie s-au revarsat asupra vietii de adult).

De la Macauly Kaulkin la New Kids on the Block, Cory Feldman, Gary Coleman si chiar celebra Shirley Temple (care a fost ajutata sa treaca peste momentele nasoale si nu a dus-o atat de rau dupa), majoritatii fostelor glorii adolescentine le-a fost extrem de greu sa inteleaga ca mutrisoara draguta si vocea pitigaiata erau de fapt ”talentul” lor. Majoritatea au cazut in depresii fara sa realizeze ca nu au avut niciodata o reala aplecare catre muzica sau actorie. Altii au simtit ca au fost privati de o buna parte a copilariei lor pentru a fi hraniti cu iluzii. Nu cred ca-si face nimeni sperante ca Jonas Brothers vor fi urmatorii Beatles si ca dupa inca un album vor mai exista ca fenomen de masa.

In Romania, avem multiple alte exemple pe langa Cleopatra Stratan, probabil cel mai infiorator fiind cel al trupei Bambi. E vorba pana la de doua fete total netalentate in domeniul muzical care s-au lansat in showbiz pe baza succesului unei emisiuni placute (Abracadabra) si pe baza aspectului lor inocent. Ca in cazul oricarui pop-star, faima a trecut dupa 2-3 piese (poate chiar dupa prima) si iata cum Bambi se chinuie de mai bine de sapte ani sa-si gaseasca suflul, sa gaseaca ceva vag interesant la ele. In loc sa o lase balta cu muzica, au tatonat pe ea schimband constant chestiuni de aspect si ajungand sa mizeze pe el. Transformarea este usor de rezumat :

Bambi

Din doua fetite inocente ce boceau dupa prieteni, au ajuns doua paparude siliconate care traiesc cu vaga impresie ca muzica lor a insemnat ceva (cazuri similare : Alina Sorescu care s-a retras tacut si Indiggo cu singura lor piesa digerabila, desi nu erau tocmai ”fetite”). Oare putin succes este suficient sa-ti elimine complet capacitatea de a pune punct ?

Drept concluzie : Legislatia locala (nu doar dreptul international) ar trebui sa opreasca din timp exploatarea obsesiva a copiiilor vedeta (nu mor de foame directorii de marketing) As prefera sa vad mai multi dintre ei jucandu-se cu fundul in nisip in loc sa imite vreun Michael Jackson modern in speranta ca dupa 15-16 ani de viata si doua divorturi socul caderii nu-i va aduce in pragul sinuciderii.

P.S : Bruneta a trecut printr-o transformare radicala, de tip Pete Burns (Dead or Alive) din ce vad. Interesant cat de restransa devine notiunea de operatie estetica pentru practicanti. Am auzit mai multe pitipoance autohtone considerand ca injectiile cu botox, depigmentarile si micile corecturi nu intra la chirurgie estetica.

Mediocratia

17 Jun 2009 | : Social, Cultural, Politic, Viata de zi cu zi

Odata cu incheierea tevaturii cu examenul de licenta nu mai am o scuza foarte buna pentru a nu scana revistele si diafilmele promise. Dupa o meritata perioada de refacere voi reveni la ele.

Pana sa ajung insa la posturile cu pricina, m-am iritat astazi cand am vazut azi, pentru a nu stiu cata oara, ca George Carlin avea dreptate: inaltarea pe un piedestal a copiiilor duce la mediocratie. Definita ca domnie a mediocritatii, mediocratia reprezinta un vestigiu al perioadei comuniste pe care noul sistem l-a adaptat si integrat in loc sa-l elimine in favoarea excelentei. Cum s-a intamplat sa observ astazi fenomenul ? Ei bine, la autobuz, o mama isi felicita copilul pentru ca luase mentiune la un concurs de matematica  spunandu-i ca ”practic nu e nicio diferenta intre tine si castigatori”.

Nu stiu cum e in cazul celor cu 4-5 ani mai mici decat mine dar pe mine ma irita la culme tendinta multor profesori de a egala notele in cazul copiiilor considerati buni, de a distribui unitar premiile si altele asemenea. Notele obtinute in cadrul unui sistem de invatamant precum cel romanesc sunt a priori considerate inutile dar trebuie stabilite niste limite. Un elev de nota 10 la matematica nu este un elev de nota 10 la romana doar pentru ca i se poate aplica eticheta de ”elev bun” la fel cum nici un pasionat de istorie nu merita un punct in plus la matematica. Inca din scoala primara am suferit din cauza egalizarilor la sutime  si a principiului ”sa nu se supere parintii” – copiii sunt toti buni.

Sper ca intre timp asa-zisilor profesori sa le fi intrat in cap faptul ca nu exista ”ultimul invingator” ci doar invingatori si invinsi. Daca ti s-a demonstrat ca esti slab la o materie sunt doua lucruri de facut : Fie fortezi nota din orgoliu (dar risti sa fii catalogat drept tocilar) fie o lasi balta. Poti fi decent in mai multe lucruri dar niciodata nu vei excela. In cazul meu domeniul unde am lasat-o mai moale a fost matematica. Obisnuit al olimpiadelor in clasele 1-6 am renuntat aproape complet la ele ulterior pentru ca in liceu sa le abandonez (in ciuda unor sugestii din partea profesorului de-atunci). De ce ? In ciuda faptului ca iesisem de cateva ori in evidenta nu am putut niciodata fi cu-adevarat bun in domeniul matematicii. Au fost lucruri care mi-au placut foarte mult insa pur si simplu nu am putut excela. Asta-i tot, am preferat concursurile de proza scurta unde nu am facut pream mari eforturi pentru rezultate notabile si am evitat in continuare orice purta dubioasa eticheta ”olimpiada”.

Ca tot veni vorba de matematica si de limba romana. Obsesia parintilor pentru materiile astea nu s-a diminuat nici acum. Ce ai putea face cu tonele de matematica pe care le bagi in tine, excluzand posibilitatea profesoratului ? Te bagi la o Politehnica, la un Mate-Info ? Chiar crezi ca esti atat de bun incat sa fii printre aia 20-30 de oameni dintr-o promotie care exceleaza ? La fel si in cazul literaturii pure unde sansele ca ”Prolegomene la opera eminesciana” sa-ti foloseasca sunt similare cu sansele ca o circumcizie sa te transforme in semizeu. Daca ai intr-adevar o aplecare puternica spre una dintre materii poti sa dai cam la orice facultate din zona ta, pentru ca vei fi remarcat oricum dupa o perioada. Si pana una alta, ce naiba se intampla cu materiile auxiliare din licee ? Oamenii care vor sa urmeze Medicina, Farmacia, Chimia, Fizica Pamantului ,etc trebuie musai sa faca meditatii sau cercetare obsesiva pe cont propriu. De ce ? Pentru ca sistemul ii forteaza sa fie ”ultimii invingatori” in domenii care nu-i pasioneaza ? Nu mai spun de distrugerea relatiilor prin comparatia cu alti colegi : Gigel a luat 10 la lucrarea la matematica, tu de ce nu poti ?

Eu inteleg ca poti traumatiza un copil de clasa I daca nu-i dai coronita dar chiar vreti ca oamenii astia sa afle ca nu au nicio sansa doar in momentul in care au turnat doi plozi, incaseaza salariul mediu pe economie si seful ii face zilnic idioti ? Chiar trebuie sa fortezi generatii intregi la a trai in trecut si a se scufunda in mediocritate doar pentru ca cineva nu intelege ca un om poate fi al naibii de bun la tamplarie sau pianina fara sa inteleaga mai nimic din matematica ? Si ce se intampla cu aia care se chinuie pentru locurile 1-3 ? De multe ori li se intampla sa nu mai vada reusita la adevarata ei valoare si sa se scufunde la randul lor in mediocritate pentru ca recompensa vine oricum. Fiecare merita incurajat intr-un domeniu dar premiile nu sunt un drept al majoritatii.

P.S : Urma sa scriu cate ceva si despre initiativa Start Young si  incercarea de a oferi branding gratuit unor firme infiiintate de tineri. Ramane sa enumar sistemele de gen odata cu incercarea lor pe cont propriu pentru ca stiu ca exista si cititori interesati de pornirea propriei afaceri.

P.S 2 : Voi relua cu dedicatie un link de pe twitter si anume primul clip de rap din Romania (moloz , nene)

Next Page »