May 2007
Monthly Archive
Monthly Archive
krossfire 24 May 2007 | : Muzica
Am avut si eu momentul meu de slabiciune Nightwish. Erau melodici, eram mai mic si voiam sa ascult si eu ce era in trend. In ciuda criticilor rockerilor ”cu state vechi” Nightwish au avut intotdeauna acel ”aparte”.(cu accentul de rigoare).
Deja prin 2003 nu mai eram cine stie ce fan Nightwish insa Once mi-a placut (nu au fost prea multe albume ”mari” pe piata la momentul respectiv). Plecarea Tarjei m-a surprins insa la fel de mult m-a surprins si atitudinea ei. Things change. La momentul de fata nu-mi prea mai pasa de Nightwish insa voiam sa raportez si eu (cum au raportat si cateva site-uri de metale) ca noua solista a fost anuntata si single-ul Eva lansat.
Un sample din single-ul Eva este downloadabil aici. (Mai nou si alte sample-uri de pe album pot fi ascultate acolo)
Este indicat sa ascultati totusi piesa full insa suprize mari nu veti avea. Da, Nightwish incep sa-si copieze copiile…adica sa devina banali. (interesanti nu prea mai pareau de multicel).
Noua solista vocala Nightiwish, Anette Olzon- Click on the picture (poza poate fi gasita si pe metalhead…va veni in curand si o mica recenzie pe bangyourbrain) :
P.S : Nu am timp sa mai scriu in perioada asta, asa ca voi mai posta doar articole minuscule in urmatoarele 2-3 zile.
krossfire 22 May 2007 | : Muzica, Social, Cultural, Politic
Am fost acuzat de vreo cateva ori ca fac discriminare pe baza preferintelor muzicale (printre altele). Intrebarea era camuflata sub sintagma ”Crezi ca daca altii nu asculta rock si metal nu pot fi destepti ?”.
M-am decis sa clarific putin problema in cauza. Raspunsul la intrebarea din primul paragraf este un NU raspicat. Nu, nu e nevoie ca cineva sa asculte rock si metal pentru a fi considerat inteligent. Uneori este chiar contraindicata asocierea rocker = om cu viziune.
Exemple in acest sens exista destule (vedeti numai fatada TNB si multe alte locuri din tara unde se intalnesc pseudorockerii – indivizi care nu inteleg ce asculta insa imita orbeste comportamente si asculta muzica improprie naturii lor doar pentru a se integra).
NU-ul de mai sus era doar un raspuns la intrebarea respectiva. Acest NU este imposibil de aplicat la modul general si pentru orice stil muzical. Desi multi neaga asta, muzica spune ceva despre noi, pentru ca muzica pe care o ascultam si eventual promovam face parte din bagajul nostru cultural si afectiv – reflecta capacitatea de intelegere si starea generala sau actuala de spirit. Muzica ne reflecta pe noi intr-un mod mult mai pronuntat decat cel in care o fac alte preferinte.
Exista genuri superioare si genuri inferioare ? Aici raspunsul este destul de ambiguu. Chiar in interiorul aceluiasi gen (exemplu : Metalul) exista notiunea de ”lesser genres” insa este dificil de spus cat de ”inferioare” sunt aceste genuri in conditiile in care muzica este perceputa individual si in functie de varsta. Personal am probleme cand cineva trece bariera dintre genuri si imi spune ca o trupa de punk este mult mai buna decat una de progressive metal , in conditiile in care punk-ul este un gen extrem de facil din punct de
vedere compozitional iar progressive-ul unul destul de dificil de abordat. Totusi, stiu ca nu am dreptate. Daca persoana in cauza este mai mica decat mine, s-ar putea ca punk-ul sa-i reflecte perfect revolta adolescentina, cum s-ar putea foarte bine ca acelasi gen muzical sa reflecte o serie de refulari sau dorinte ale unei persoane mai in varsta. La fel si cu progressive power-ul. Poate pentru mine este un mod de transpunere in alta lume cand pentru altul poate fi doar un amalgam intortocheat de sunete. Complexitatea muzicala nu este un criteriu unic de evaluare. (Asa m-as putea lauda , cum fac multi, cu faptul ca printre altele ascult si destula muzica simfonica). Aceleasi considerete se aplica si intre genuri diferite. Nu pot spune ca rock-ul este superior jazz-ului sau invers. De asemenea, nici ideea cu ”rafinamentul” nu este intotdeauna valabila. De multe ori este doar o problema de bagaj emotional , asa cum am mai amintit. O persoana extrem de romantica, dar nu inferioara, poate prefera baladele considerate de multi siropoase pentru simplul fapt ca astfel de piese corespund cu dezideratul si sentimentele neimpartasite. De asemenea, nu este corect sa marginalizam nici genurile care nu tin tocmai de melodie, precum cele promovate de ”poetii strazii”(hip-hop). Lasand la o parte R’n'b\crap-ul promovat de MTV (Monster Television), multi dintre oamenii astia fac asocieri la care multi nu s-ar fi gandit (de aceea si nuanta de ”poetic”) si au un mesaj destul de interesant de transmis. (Desi i-as ruga sa o lase mai usor cu politica, pentru ca este un domeniu pe care multi nu-l inteleg. Chiar, s-a gandit cineva sa promoveze un hip-hoper pe post de presedinte
?)
Si totusi, exista genuri inferioare ? Ambiguu sau nu, raspunsul are o parte afirmativa. Exista genuri care spun multe despre cel ce le asculta, si nu in sensul pozitiv. Nu nu, nu ma refer la manele (nu numai) ci la cea mai mare parte din muzica de consum, la oamenii care
schimba genurile dupa zi (si ca nu au maxim 14 ani) si ”digera” orice li se da doar pentru a fi ”cool”. Aici exista o problema clara de identitate si cultura. Cine ma contrazice sa-mi dea un contraexemplu. Exista medii (cel rural\etnic si familiile de snobi) care promoveaza
surogatele de cultura, prin urmare vina nu este numai a ascultatorului. (de fapt el poarta cea mai mica vina).Cine decide ? Uneori grupul de apartenenta, alteori factorii sociali, dar in general ar trebui sa decida individul.
Nu exista oameni care nu asculta muzica in sensul larg al cuvantului. Oamenii care sustin ca nu asculta ”in general” muzica au propriul mod de a o percepe. Fie ca este ”muzica” rezultata din activitatile facute din placere, fie ca este vorba de melodii fredonate ”de-aiurea”, muzica este omniprezenta in viata noastra (da, chiar in
cazul unor probleme de auz – vezi Beethoven). Personal consider creatia, muzica si moartea in sine finalul unei piese. Pe moment, dansez in ritm. (Sau dau din cap in stil metalist, dar tot dans e si ala
)
P.S : Imi permit sa mai bag un copyright notice (all rights reserved to me) si sa anunt un nou proiect pe site, si anume colaborarea cu revista online bangyourbrain.com, revista (e-zine) unde veti putea gasi de-acum incolo recenziile mele la albume, concerte si eventual articolele de ”culturalizare muzicala”. Cea mai mare parte vor aparea si pe blog, insa prefer ca recenziile de albume sa le scriu pe larg, exclusiv pentru bangyourbrain. (Voi incerca sa le rezum si aici, in conditiile in care le consider importante pentru cineva)
krossfire 21 May 2007 | : Filme, Social, Cultural, Politic
Cum cei de la metalfan au raportat eliberarea documentarului ”Satan Rides The Media” de sub egida drepturilor de autor (si evident, postarea lui pe YouTube), ma gandeam sa-l aduc si eu in prim plan, aici.
Documentarul trateaza cazul solistului si instrumentistului de black metal Varg Vikernes (cunoscut si sub pseudonimul Burzum – one man band) inchis in 1993 pentru arderea unor vechi biserici crestine si pentru uciderea chitarisului de la Mayhem, Euronymus.
Despre individ si trupele care au pornit al doilea val in black metal se pot spune multe (si s-a cam spus ce se putea spune pe aria Rock, de pe forumul softpedia), insa documentarul nu este interesant numai din punct de vedere al teoriei muzicale si a catalogarilor metalului. Documentarul se axeaza foarte mult pe relatia lui Vikernes cu jurnalistul care a facut reportajul centrat pe activitatea sa (si care in ciuda faptului ca nu si-a dezvaluit sursele, a fost acuzat de asta ) si de impactul media pe care l-a avut evenimentul (ideea de newsworthiness – criteriul unicitatii\insolitului). Merita urmarit si datorita sistemului ”bulgarelui de zapada” aplicat aici. Pornind de la cateva incendieri de biserici, (multe din teribilism) media a reusit sa creeze o isterie a conspiratiei sataniste. Deja o parte din populatie ajunsese sa se panicheze, in conditiile in care cealalta parte il considera pe Vikernes un fel de ”haiduc modern”.
Unul dintre poreclele lui Varg era ”Count Grishnack” (inspirata din Lord of The Rings). Media a inceput sa vorbeasca despre ”contele negru” si despre muzica sa ”satanista”, si astfel albumele sale au devenit ”cult classic”. (talk about PR). Dupa cateva luni prin tribunale (acuzat doar de incendiere), Burzum devenise o celebritate nationala datorita media. Interesant ca si black metalul si manifestarile de gen aparusera cu vreo 8-9 ani in urma, dar impunerea sa s-a facut tot prin media care a cercetat si a scos la lumina toate trupele obscure ce activau in underground-ul norvegian, punandu-le sa dea tot felul de declaratii si promovandu-le inutil. Practic, intr-un gen in care existau maxim 10 trupe (cea mai influenta fiind Mayhem), au aparut intr-un an de promovare media, peste 50 ! Este de urmarit si modul in care media a trecut de la niste tineri dornici de muzica extrema cu tenta ”intunecata” la pedofilie, sacrificii umane si ritualuri negre. (nepracticate de respectivii tineri). Media, prin selectivitate si insiunari reusise sa lege aproape orice eveniment de ”explozia satanista”. Devenise aproape la moda printre pusti, intr-o Norvegie crestina, sa spui ca esti satanist.
Mai multe detalii despre cazul ”Burzum” (daca va intereseaza cazul in particular) gasiti pe wikipedia si pe forumul mai sus amintit.Vikernes va fi eliberat conditionat in 2008 – daca intereseaza pe cineva

Documentarul se poate viziona , pe parti, prin intermediul youtube :
Satan Rides The Media (1/6)
Satan Rides The Media (2/6)
Satan Rides The Media (3/6)
Satan Rides The Media (4/6)
Satan Rides The Media (5/6)
Satan Rides The Media (6/6)
P.S : Voiam sa-l aduc in atentie si datorita unor tabuuri pe care unii le au fata de genul asta muzica, dar in principal datorita ilustrarii modului de functionare al sistemului ”media hype”.
krossfire 19 May 2007 | : Diverse, Muzica
Cine s-a prins ca o sa incep recenzia la Blind Guardian sa strige ”Valhaaalaaaa…”. Pe scurt : ploaia ca ploaia, trupa din deschidere ca trupa din deschidere, dar concertul a fost tare fain.
In primul rand ar trebui sa analizez putin conditiile de desfasurare. Pretul biletului a fost decent…ar fi putut fi si mai mic, insa nu multa lume din Romania asculta Blind Guardian , si din respectivul grup, nu sunt multi care-si puteau permite sa vina (pentru provincie erau si costurile de deplasare) sau care-si doreau neaparat sa vada trupa live. Cei 67 RON dati pentru Blind Guardian nu reprezinta o mare problema comparativ cu milioanele date de altii pentru o trupa semi-fosilizata cu cinci hituri in 40 de ani (Rolling Stones – sariti-mi in cap, dar numai daca aveti argumente) sau cu 80RON dati pentru a-l vedea pe Marylin Manson (care a incetat sa ma fi relevant ca muzician de prin 1998). Organizatorii, fundatia Aquarius, au facut o treaba buna.
Singurul impediment din calea bunei desfasurari a concertului a fost ploaia. Ploii nu prea i-a placut trupa din deschidere, conationalii nostri , Trooper. In mod surprinzator ploaia (insotita si de ”descarcari electrice” si vant) s-a oprit cu vreo cinci minute inainte ca Blind Guardian sa intre pe scena. Pentru a fi totusi fairplay, o sa descriu putin si atmosfera si prestatia celor de la Trooper. Datorita vremii si orei (incepusera putin mai devreme) lumea nu s-a prea inghesuit la actul de deschidere in ciuda indemnurilor lui Coiotu’ (solist vocal) : ”Ploua, e frig si ni se rupeeee !” . Se vedea clar ca baietii erau emotionati, deschizand pentru un super act (lucru pe care l-au si recunoscut). Piesa lor de rezistenta ”Tari ca muntii” nu prea le-a iesit pe partea vocala. Coiotu’ abordase si niste miscari bizare, a la Vanilla Ice. Spre fericirea celor din primele randuri, trupa si-u revenit pana la final, piesele de pe Electric si piesa ”Strigat” iesindu-le excelent. Desi nu au facut cine stie ce impresie, in principal din cauza ploii, Trooper sunt totusi una dintre cele mai promitatoare trupe romanesti recente. De remarcat si stradania solistului de a schimba de vreo doua ori costumatia si de a canta cat mai mult in falsetto. (care-i iese foarte ok)
(Trooper – Giving it their best)
Sa trecem deci la chestiile tari. Din pacate am fost nevoiti (venisem insotit si am mai cunoscut ceva oameni ok la eveniment, am detaliat la final) sa asteptam vreo treizeci-patruzeci de minute pana cand ”zeii power metalului” au aparut pe scena. Asteptarea a fost cauzata de mutarea si probarea instrumentelor , datorita fricii de ploaie. Per total a meritat (concertul s-a auzit super, desi aveam la inceput impresia ca microfonul lui Hansi era putin mai jos ca volum) chit ca miscarile ce au intarziat putin concertul ne-au privat de 1-2 piese. De mentionat ca Blind Guardian se grabeau sa ajunga la un alt concert pe 20, si in ciuda faptului ca promisesera peste doua ore de concert, s-au rezumat la 1:55 ore . (de parca ar fi putin). Inutil de spus ca oamenii au fost de top din primul pana in ultimul minut. Concertul a inceput tare cu piesa ”Into the Storm” care a reusit sa faca publicul sa urle pe refren (similar cu toate piesele ce au urmat). Hansi a intrebat la un moment dat : ”Want to hear some good ol’ rock and roll ?” – ”Than go somewhere else…we’re here to sing metal !” .Foarte placut mi-au atras atentia si piesele : Nightfall, Mirror Mirror, Skalds and Shadows (impecabila interpretarea) si inegalabilul imn ”The Bard’s Song (In The Forest)”, ultima piesa cantata in proportie de 80% de public.
(Pozele nu au iesit prea ok, asa ca am pus la final doua filmulete, fara sunet (era mult prea dificil de inregistrat) care sa va edifice in privinta atmosferei )
Repet : La nivelul executie nu prea am ce sa le reprosez celor de la Blind Guardian. Hansi Kursch ramane unul dintre cei mai buni (daca nu cel mai bun) vocalisti din metalul actual. Prin comunicarea cu publicul si mimarea unor pasaje, solistul a demonstrat ca are si reale calitati de entertainer. Andre Olbrich este un chitarist exceptional. Poate pentru unii nu sunt prea convingatoare ”operele” sale de inceput, dar odata vazut pe scena, omul va darama idoli. Marcus a fost de asemenea la inaltime insa marea surpriza a fost bateristul, Frederik Emhke. Fanii trupei au avut un soc in momentul cand, in 2004, tobarul trupei inca din 1984, Thomen Stauch, cotat ca fiind unul dintre cei mai buni bateristi europeni, a decis sa paraseasca trupa invocand ”diferente creative si un progres al trupei care nu-l multumeste”. Noul baterist este chel si cu un cioc prins in stil Anthrax, mai tanar cu 10 ani , cu gusturi vestimentare dubioase dar foarte bun. Cei doi ”tour musicians” au fost inspirat alesi, mai ales basistul (si claparul era bun, dar parca nu avut atat de muncit). All in all : o prestatie deosebita.
O buna parte dintre piese au fost alese de public prin e-mailuri la organizatori, fundatia Aquarius. Fiind pentru prima data in Romania , Blind Guardian au ales sa faca o restrospectiva a carierei lor. Faptul ca au scurtat putin spectacolul ne-a privat de un Bright Eyes, A Past and Future Secret, Battlefield sau de recentul ”Another Stranger Me”. S-a insistat destul de mult pe prima perioada a trupei si ”Piese ca ”Ashes to Ashes” nu cred ca erau cu-adevarat necesare. Faptul ca s-a insistat pe prima parte a discografiei trupei a dat impresia de sound agresiv, in contrast cu ultimele creatii Blind Guardian. O chestie care mi s-a parut destul de curajoasa a fost cantarea povestii Cassandrei, adica a piesei ”And then there was silence…”. Piesa are 14 minute si este in general cantata in concertele mari.Trupa a fost surprinsa sa vada ca pulicul stia versurile ! Per total, trupa a fost surprinsa…Hansi Kursch spunand spre final ”That was fuckin’ awesome ! We promise that we won’t wait another 20 years to come here ! See you soon !” (daca veneau acum 20 de ani, canta Stela Enache in deschidere
).
Despre public : Numai de bine. Putini, dar buni. Exceptii au fost, dar neinsemnate (cativa nesimtiti care nu prea stiau unde venisera, dar nesimtirea aici nu se manifesta la modul grotesc). Cateva cazuri mi-au atras atentia : un tanar (care ne-a si tinut companie) venit tocmai din Cluj, care astepta concertul de patru ani; un alt tanar, venit cu mergatorul la concert si ajutat de cativa baieti sa se aseze intr-un loc din care sa poata privi fara a se dezechilibra si un pusti ce avea piciorul in ghips; oameni care au indurat stoic ploaia si oameni carora le-au dat lacrimile la concert. Evident, au existat si ”roackerii tipici”, adica oameni imbracati in tricouri de la diverse formatii (destule si de la Blind Guardian), dar concertul e concert si poti veni ”cum vrea muschii tai”. Aici am observat si cativa ciudati cu tricouri de la : Iron Maiden, Alchemy, Metallica si Children of Bodom. Cam aiurea. Mi-am vazut si vreo doi colegi din anul II de la Jurnalism : Rock on dudeees !
Spre final solistul ne-a marturisit ca a invatat doar ”Buna seara” si ”Multumesc” in romana, dar ca la viitorul concert ne va surprinde cu romana lui (probabil va invata si un ”Noapte buna”). Aparent si publicul invatase ceva, zbierand timp de vreo cinci minute ”We want moreeee…we want moreeee..”. La final nu a mai mers, pentru ca oamenii se grabeau. Nu au uitat insa de ritualul oricarui concert rock : Aruncatul betelor de toba si ale pick-urilor de chitara in public (imi e nu stiu cum sa spun ”pene de chitara”).
Media de varsta a publicului s-a plasat in jurul a treizeci de ani, in ciuda studentilor si elevilor din primele randuri. Am fost insostit de o prietena, fosta colega de clasa, care a fost la fel de impresionata ca si mine. (Asta ca dovada ca nu sunt chiar atat de subiectiv).
Cateva filmulete, fara sunet, care redau atmosfera din concert (se vad prost datorita conversiei, va pot da si originalele) :
P.S : Concertul a fost organizat de fundatia Aquarius, cei care i-au adus si pe Therion si Lacrimosa in tara. Aparent fundatia planuieste sa mai aduca o serie de nume mari pe viitor…tot ce trbeuie sa faceti este sa va votati in numar mare favoritii. In general fundatia lanseaza cate un mini site pentru fiecare trupa ce vine in concert. Cautati numele fundatiei si vedeti modul in care se pot propune trupe. Bafta !
P.S 2 : Se anunta o fructuoasa (sper eu) colaborare dintre krossfire si publicatia online bangyourbrain. Recenzia de fata va aparea si pe site-ul lor in acest loc (Aici mai exista niste filmulete cu sunet)
krossfire 19 May 2007 | : Viata de zi cu zi
Cam vreo doua ore o sa uploadez si recenzia mea la superbul concert Blind Guardian. Pana atunci insa, vreau sa arunc 2-3 observatii pe blog :
-Ieri, in fata la TNB se desfasura un fel de manifestatie anti-comunism, chipurile…de fapt, un fel de dezbatere a referendumului\miting pro-Basescu sustinut partial de Realitatea Tv. Tot in fata teatrului exista si un panou pe care oamenii puteau sa scrie ce ”nu le convine” sub sloganul ”Tu faci realitatea”. Mesajele de-acolo ar trebui colectate intr-o antologie de umor involuntar. De la mosuletii agramati care spuneau : ”Ziceti de securisti dar tot voi nii tine-ti aicea” (Protejeaza-te : Foloseste Cratima !) pana la pustani teribilisti cu mesajul ”Guvern Legionar ! Vrem legalizarea partidului nazist” si evident ”Ioane..mata e proasta, bah !”. (Apropo…cuvantul ”mata” este gresit, forma corecta fiind ”ma-ta”, abreviere de la maica-ta). Tineretul voteaza…
-S-a votat numai pe baza de buletin. Hmm…o bucata de plastic pe care s-a lipit un autocolant si o ”declaratie pe propria raspundere”. Super metoda de oprire a fraudei : Way to go !
-Pentru amicul (as putea spune fratele, din perspectiva muzicii) din Cluj, de la concertul Blind Guardian, Lucian : Nu ti-am retinut corect adresa de e-mail ! Posteaza un comment pe undeva si o voi adauga automat. Vreau sa-ti trimit filmuletele si putinele poze clare