Krossfire's Blog

An old saying, which I’ve just invented claims that ”People aren’t interested in The Truth but in a convenient form of Some Truth”. This is what religion is based on : it offers someone’s truth, thus legitimating a superior instance”.

But what does the Church really stand for ? I’ll tell you : PR (Public Relations) ! the Church practises PR, in the name of God. And since God, as an intelligent superior instantance evaluated his risks, he hired multiple PR companies to spread his ideas. (Exemple : The Christians are an old Heavenly PR firm)

Why PR, though ? Because the Church promotes the image of a superior instance through its temples (promoting), it carries multiple PR campaigns (Fasting Holidays, Easter, Ramadan…) and offers permanent consulting. (confessions and absolution). The Church, regardless of it’s origin builds and represents the image of a divine authority in a environment which does not allow self-representation. Since the coming of Jesus, with the purpouse of founding ”Christian Incorporated”, no CEO of Heaven has ever stepped foot on Earth.

Speaking of Heaven, I must say that Saint Peter must be the head PR of this institution (Heaven Corporation) since he manages all guests and ”registered users”. According to the Holy Scripts he also founded two of the Heavenly PR companies from Earth.

Getting back to the Church : Does it practise a quality PR ? The answer : A definite NO ! How many people still trust the image of Divinity ? Few..very few people ! Thus, the great Heavenly PR companies should merge and summon a gigantic press conference which will be the start of a new large-scale PR campaign !

Although the history of PR promotes ”founding fathers” such as the incredible showman Phineas T. Barnum or the visionary journalist Ivy Lee, I believe that The Old Testament features a lot of undiscovered PR specialists. I wonder how much money did they get for the promotion of Heaven Corporation ?

My conclusion : Any form of organized religion represents a form of Public Relations !

(Father Cleopa – The last ingenious Heavenly PR specialist)

Copyright – This Article is under the incidence of Copyright Laws. All Rights Reserved to Vlad Stoiculescu aka Kro$$fire.

5 Comments »

News flash : Am identificat in jur de 24 de site-uri care sustin ca doar jucandu-te in prostie pe jocurile lor Flash, poti castiga nu stiu cate premii. In detaliu : Voi petreceti in jur de 3-4 ore pe zi pe site-ul lor (pentru a va apara scorurile) timp de o luna si la final, daca scorurile sunt indeajuns de ok, primiti de la aragazul celor de la Acasa pana la mini-premiile celor de la Prizee . Poate va intrebati ce i-a apucat pe toti cu sistemul asta ? E simplu…lansarea Google AdSense in Romania. AdSense este un sistem de promovare online brevetat de Google prin care webmasterii fac bani din accesari si trafic. Datorita traficului generat de jocurile flash, promotorii sistemului ”play to win” fac bani buni din faptul ca voi frecati menta pe site-ul lor iar sansele de castig (cel putin la site-urile mai obscure, nu la cele enumerate) sunt minime. Deci : timp pierdut din viata voastra = bani in viata lor. Bine, multe site-uri au propriul sistem de publicitate si nu au nevoie de AdSense (la cele romanesti am observat mania AdSense). Prizee este un exemplu – in aparenta site-ul este ”ad free”, dar ia inregistrati-va si jucati 2-3 jocuri

P.S : Asta nu e chiar un post intreg. Cititi articolul de mai jos daca doriti ceva mai consistent.

3 Comments »

Cum stilul de pusti teribilist cu ”ranturi peste ranturi” nu ma prea prinde, o sa incerc sa mai diversific un pic materialul de pe blog, urmand ”povata” sloganului sau. Cum de la Google Sketch-Up nu am mai scris nimic despre niciun soft sau aplicatie online , ma gandeam sa scriu despre un joc browser based (nu necesita instalarea clientului, doar cont) destul de fainut.

Despre jocurile browser based am mai scris cu ocazia relansarii celebrului Project Rockstar. Jocul prezentat in acest post se numeste Magefight si sustin ca va deveni un fenomen peste nu foarte putin timp. Stilul acestui joc este simplist : Construieste, recruteaza si ataca. Ce il face pe Magefight diferit de omoloagele sale ? Diversitatea, continutul grafic si rapiditatea jocului !

Voi enumera si detalia punctele forte ale lui Magefight, pentru a intelege de ce v-am rapit zece minute din viata cu asa ceva :

+ Inregistrarea : Extrem de simplista – fara detalii inutile. Vi se cere username-ul, parola si adresa de e-mail. Mailul de confirmare a venit aproape instant deci nu am avut probleme cu timpii de asteptare.

+ Primul contact : Veti fi placut surprinsi de aspectul grafic al jocului. In Magefight cladirile sunt cladiri (le vedeti pe harta orasului) iar armatele sunt la randul lor vizibile pe campul de lupta simulat. Majoritatea jocurilor de profil abordeaza aceasta tema in stilul: statistici, statistici si iar statistici.

+ Accesibilitatea : Datorita graficitatii (cred ca tocmai am inventat un cuvant) , Magefight nu pune probleme in utilizare. Cele patru meniuri superioare reprezinta principalele harti : Harta generala (in care se vad orasele-turn ale magilor), Harta propriului oras (cladirile si auxiliarele), Turnul (cladirile auxiliare turnului) si vrajile puse la dispozitie. Armatele sunt vizibile in partea din stanga a ecranului , mesajele in dreapta iar resursele intr-un cadran de sus. (Puteti accesa si un mic overview economic)

+Gameplay : Jocul aduce destul de mult a Heroes of Might and Magic. Cercetarea vrajilor si managementul orasului in sine sunt foarte asemanatoare cu cele din celebra serie. Bataliile sunt construite in stilul Axis & Allies : Unitatile sunt reprezentate grafic pe un ecran de tip chat, si in functie de vrajile folosite si de ”norocul” pe care il au la fiecare atac, sunt distruse (prin disparitia de pe ecran) sau subliniate in cazul unei victorii sau vraji benefice. Din nou, s-a renuntat la statistici : Bataliile sunt apropiate ca intensitate de cele din jocurile comerciale.

+Viteza : Majoritatea jocurilor de gen nu permit construirea mai multor unitati sau cladiri in aceeasi zi. In magefight constructia cladirilor dureaza intre 2 si 30 de minute iar a unitatilor pana la 2-3 ore (desi primele unitati nu prezinta probleme de timp). Ce inseamna asta ? Inseamna ca intrand de 3-4 ori pe zi, si stand in jur de 3 minute (deci maxim 15 minute pe zi) puteti avea o cetate populata si destul de bine pregatita. Evident, datorita resurselor, constructia continua si recrutarea obsesiva nu sunt posibile. (Resursele cresc destul de greu, desi la inceput dispuneti de ele din abundenta). Dupa obtinerea unui anumit statut constructiile incep sa dureze ceva mai mult, ”orele” devenind ore la anumite upgrade-uri.

+Lipsa de popularitatea in aceasta faza : Pe moment sunt in jur de 3-4000 de jucatori de magefight si mai putin de 1500 activi. Datorita multiplelor servere si a sistemului de protectie, putem spune ca lumea jocului este chiar nepopulata. Sistemul de protectie consta in faptul ca un mag nu poate fi atacat daca nu are peste un anumit numar de puncte. (Punctele ii certifica puterea si influenta). Eu am fost norocos….am picat intr-o zona in care sunt inconjurat de vreo 6 magi cu 5 puncte (atata primesti initial) si de vreo doi cu 120 de puncte. Eu deja am in jur de 200 de puncte (doar 131 in poza), acumulate in doar doua zile.

(Cetatea mea de doua zile infiintata. Click pe imagine)

Exista si parti proaste ale jocului :

-Fiind inca la inceput, jocul nu mi se pare deosebit de stabil si poate permite abuzuri in cazul unor aliante puternice. (Facem una, ce ziceti ?)
-Jocul initial avea interfata in germana si a fost tradus in proportie de 95%…vrajile, descrierile si meniurile sunt Ok, insa din cand in cand mai scapa cate un ”punkte”. Jocul in engleza pare a fi inca in beta
-Datorita imaginilor, in momentele de slabiciune ale serverului s-ar putea ca la apasarea unor butoane sa intampinati mici ”porcusori grafici” in stilul unor masti de fisiere .gif nerecunoscute de browser sau greu incarcate.

Va puteti inregistra prin site-ul oficial (engleza) : www.magefight.com
P.S : O sa urmeze o serie de articole mai inspirate si continuarile a doua serii mai vechi.

4 Comments »

Nu accidental am folosit drept titlu o rubrica din ‘’Academia Catavencu’’. Acest articol nu tinteste catre persoanele publice autohtone a caror impostura evidenta ne oripileaza in fiecare zi. Pentru asta exista oameni mult mai experimentati si mai talentati in domeniu. Voi incerca aici, pentru a nu stiu cata oara sa atrag atentia asupra imposturii unei anumite ramuri a tineretului roman.

Episodul 1 : Boschetarii

Ii vedeti peste tot, dar in special in zonele in care se aduna ‘’tineretul’’. Teatrul National este unul dintre spatiile principale de desfasurare ale celor ce-si spun rockeri : poarta tricouri ale unor formatii americane de mana a treia (exista si exceptii), cu parul incalcit si nespalat si haine – sac de cartofi. Limbajul este singurul lucru usor diferit de cel al aurolacilor. Care-i diferenta ? Inca nu mi-am dat seama… (Cineva a sesizat excelent : exista o tenta ciudata a aurolacilor de a imita coafurile pustilor ce-si spun punkeri).
Ideologia lor este una a copilului de cinci ani. Lor nu le pasa de nimic…fumeaza, beau…pentru ca e ‘’cool’’. Se comporta ca toata gasca din care fac parte, pentru a fi unici. Ei nu sunt ca ‘’restul’’, inchisi in normele societatii. Ei sunt ‘’altfel’’. Explicatia este simpla : Nu au idealuri, nici prea multa minte. Pustoaice simpatice si de altfel desteptele (in faza initiala), cuplate cu tot felul de ratati ordinari care dupa terminarea facultatii nu-si pot gasi alta slujba decat zdranganitul chitarei la metrou, sunt mai noi ‘’rockeritze’’.
Muzica pe care o asculta nici nu conteaza. In general este rock si metal american, de proasta calitate. As da niste nume de trupe, insa se vor supara multi – voi da mai tarziu, ca sa se supere atunci. (Rock-ul si metalul european este cu cinci-sase nivele peste metalcore-ul si emocore-ul american). Multi nici macar nu asculta rock, insa sustin ca fac acest lucru constant.
Imbracamintea de un prost-gust fantastic (insa extrem de scumpa, exista chiar firme si magazine specializate), accesoriile ‘’must-have’’ , 1-2 pseudochitaristi si lipsa de subiecte de discutie sunt trasaturile dupa care recunosti o gasca de ‘’rockeri’’.

Episodul 2 : Cu chitara si fundul in praf

In afara coinacelor de liceu si generala, vrajite de atitudinea de ‘’rebeli’’ a boschetarilor-rockeri, in gasti exista si o serie de alte personaje colorate. Indiferent de clasa sociala preocuparile sunt aceleasi : Baut, fumat, cheta (o sa exemplific), calatorii pe munte (in aceleasi spatii, de fiecare data) si evident : sexul. In general, cuplurile se formeaza in interiorul unei gasti si tin maxim 2-3 luni. Partenerii se schimba in functie de ‘’moda’’ sau de cei care parasesc gasca. (Pentru ca majoritatea nu simt nici muzica, nici atitudinea..si dupa un timp se indreapta spre altceva).
Chitarele zdranganite aiurea sunt o moda. Multi se considera niste artisti neintelesi, dar nici notele muzicale nu le stiu. Cui ii pasa ? Nu societatii civilizate, in niciun caz…poate doar mamelor care-si vad copii pierduti pe calea prostiei si spiritului gregar.
De mentionat : Stilul vestimentar apartine epocilor grunge si post-grunge, nu curentului punk ! Cineva spunea ca ‘’rockerii au viziune’’. Evident ca au, doar ca astia nu sunt rockeri. Astia sunt doar niste pusti fara viziune si fara viitor a caror unica preocupare este sa-si distruga orice posibila sansa de ascensiune sociala.

Episodul 3 : Punkerii

Astia sunt cei mai distractivi. Au in general tricouri cu trupe de punk-rock, nestiind ca cele doua curente (punk si punk-rock) sunt disociate profund si ce e mai grav, nestiind nici cea mai mica boaba de istorie a muzicii. (Cand le vorbesti de Sex Pistols , spun : Aiaaa ? Aia sunt vechi..astia noi sunt adevarati). Tin sa va atrag atentia ca trupele precum Blink 182 (Rest in Peace, May You Never Come Back), Sum 41, etc…sunt trupe de pop-rock care si-au pus abuziv eticheta de punk. Nimic din sound-ul lor nu-mi spune ‘’punk’’.
Majoritatea ‘’punkerilor’’ se considera ‘’neintelesi’’ si cred ca un tatuaj ininteligibil si o frizura in opt culori + zece tone de fieratanii pe maini ii fac ‘’rebeli’’. Nu difera cu mult de manelisti la capitolul inteligenta. In Romania nu exista miscare punk adevarata, insa cunosc cateva persoane care au si cultura muzicala si preferintele specifice pentru a o putea infiinta. De ‘’punkerite’’ nu doresc sa vorbesc. Persoanele care isi mutileaza trasaturile intr-un asemenea hal ajung chiar sub speta manelista.
O categorie deosebita de prostovani o reprezinta skaterii. Aici exista cativa care chiar se pricep…insa majoritatea cheltuie sume fabuloase pe placi de skateboard importate si apoi se fac de cacao alunecand de pe el in fata multimii.

Episodul 4 : Emocore

Bretonul de zece centimetri, pe stanga si minim trei piercinguri. Unica lor tema de discutie este ‘’viata, cruda viata’’ si modul in care pot insela sistemul alcoolizandu-se la maxim si uneori fumand canabis pana la exasperare.
Genurile muzicale ce intra sub titulatura ‘’emo’’ (da, sunt mai multe) nu sunt nici pe departe atat de dizgratioase pe cat se spune. Multe sunt chiar bucati muzicale complexe – urmariti evolutia curentului. In ciuda vocilor afectate , a ‘’wailing’’-ului chitaristic si a tematicii depresive, fanii acestei muzici sunt mult mai dizgratiosi decat muzica in sine.

(Individul din poza de mai sus apartine unei trupe de tip vomitiv-anticonstipativ. Nu are legatura cu rock-ul insa are legatura cu ”frizura emo”)

Episodul 5 : Metalcore

Isi zic in mod abuziv metalisti. Nu sunt metalisti pentru ca nu-metalul si metalcore-ul sunt genuri diferite compozitional de metal. In general poarta tricouri cu Korn, Sevendust sau Shadows Fall (desi astia au mai miscat ceva in ultima vreme). Tot aici intra si cei din curentul ‘’post-grunge’’ cu tricouri de gen ‘’Kurt Cobain is still alive’’. Nu voi comenta calitatea muzicala a compozitiilor Nirvana (sau lipsa ei) insa atitudinea de gen : ‘’Am chitara mea, si coinaca mea si tigara mea….si lumea mea’’ ma dezgusta fantastic.

Episodul 6 : Rockerii ‘’vechi’’.

Astia sunt tot pusti de cele mai multe ori (cel putin cerebral) si au eternele tricouri Metallica, Megadeth si iarasi Nirvana. (uneori, dar rar, apar si tricouri cu legendarii ‘’The Clash’’). Sustin ca asculta rock de nu stiu cati ani iar la momentul ‘’adevarului’’ observi ca le plac doar ‘’ultimele albume’’ de la trupe precum Metallica sau Megadeth, albume considerate de critici ca reprezentand declinul acestor trupe.
Votca Saniuta si tricourile ‘’pentru ocazii’’ sunt accesorii necesare. De asemenea, un obiecei interesant este si cheta. Cersitul pe la diversi, folosind texte de gen ‘’O bere pentru un nevoias’’ , texte care in mintea lor prafuita sunt ‘’inovatoare si interesante’’.

Epsodul 7 : Blackerii

Din astia nu am prea vazut pe la noi. Nici blackeri, nici power-metalisti. Blackerii in general se vad dupa tricouri, piercing-uri si parul foarte lung. Mentionez din start ca trupe precum Cradle of Shit si Demon Burger nu sunt trupe de black metal. Ele sunt trupe de faggoth metal, un gen foarte apropiat de black in esenta. (De fapt Cradle e o trupa de gothic-black iar Dimmu Borgir de melodic black)
Blackerii sunt poate singurii ‘’rockeri’’ care nu manifesta o lasitate primordiala in relatiile cu ceilalti. Au impresia ca sunt niste elitisti pentru ca asculta trupe cu zece fani (familia, prietena si verisorii solistului)

Episodul 7 : Concluzii

Gregari, lasi si lipsiti de sperante si sanse de elevare intr-o lume in care trebuie sa lupte. Zei in lumea lor mica si plina de muzica de calitate indoielnica. Acum cativa ani idolatrizau non-talente genetice precum Limp Bizkshit si Linkin Crap, acum si-au gasit alti idoli. De asta au nevoie oamenii slabi…de idoli. Sunt la fel numai pentru ca se vor ‘’altfel’’.

Rock-ul si metalul sunt cumva o parte din mine, din bagajul meu cultural. Da, pot demonstra ca am ascultat mai multa muzica decat majoritatea ‘’rockerilor de duminica’’. Nu sunt mereu atat de coerent pe cat ar trebui, insa invit la orice ora pe cine are chef de dezbateri, la o conversatie pe tema asta. Nu am absolut nimic cu ascultatorii vreunei trupe amintite mai sus. E vorba de gusturi…le pot ironiza pe ale altora (am si facut-o) dar nu sunt indreptatit sa incerc sa le schimb. Atata timp cat asculta din placere, se pot considera ‘’true’’. (vorba blackerilor). TNB-ul este si un edificiu cultural asa ca nu pot generaliza nimic la nivelul vizitatorilor sai…insa exista si destui locuitori permanenti ai boschetilor din jur care nu cred ca s-ar simti jigniti.
Am scris randurile de mai sus pentru ca iubesc rock-ul…libertatea de exprimare pe care acesta muzica ti-o da , insa urasc 90% din rockerimea romaneasca, pustime derutata care nu intelege ce asculta si creeaza o imagine oribil deformata a acestei categorii. Salvati rock-ul romanesc, eliminati ‘’poserii’’ (cuvantul a devenit mult prea utilizat si deja devenit banal, insa trebuia sa-l folosesc).

P.S : Sper ca la concertul Blind Guardian nu o sa vad iar 5 000 de oameni cu tricouri de la alte formatii si deja beti in pragul concertului. Nu va mai mutilati imaginea si comportamentul…ascultati ce vreti, dar ganditi !

Rock-ul reprezinta manifestarea lirica si melodica a libertatii de gandire. – Eu (un clasic in viata)

AVERTISMENT : NU AM ABSOLUT NIMIC IMPOTRIVA CELOR CE ASCULTA UN ANUMIT GEN DE MUZICA. PROBLEMA MEA ESTE CU SPIRITUL GREGAR !

P.S : Recomand si articolul asta, pentru referinta.

72 Comments »

Primele doua editii ale ”Best Of”-ului se pot gasi aici (prima editie) si aici (editia secunda).

Daca va intrebati de ce tot fac ”Best Of”-uri la anumite intervale o sa vad dau si principalele motive : in primul rand eu cataloghez posturile la mai multe categorii, si multi se pot simti usor frustrati de cautarea prin blog; in al doilea rand am anumite pauze scurte de inspiratie dupa care simt nevoia sa revin – acum am un astfel de moment . Sa nu uit nici de faptul ca am momente in care scriu prostioare si simt nevoia sa le fac sa contrasteze cu articolele ”mai grele”.

Intentionez sa scot si un ”Best of the Best” (dupa mine, nu dupa accesari…). Urmarind acest best am sesizat usor dezamagit ca am un numar mult mai mic de posturi cu-adevarat ”altfel” decat in celelalte editii.

Here goes : Best of Krossfire – 3rd Edition :

A injura sau a nu injura – Argumente pro…argumente contra

This Pet, The Wickedness – Un filmulet mai vechi, inca relaxant

Tagged : Reloaded – Un tag care da cateva data ”out of the ordinary” despre mine

Jocurile de alta data III – Continuarea popularei serii…de vreo doua saptamani ma tot
chinui cu partea a patra.

Ji ce mai faci – Despre intrebari omniprezente pe IM-uri

Buziua, Tarna – Despre simplificarea limbajului verbal

Albume noi si foarte noi – Recenzia 1 – Ensiferum si Within Temptation

Steven Seagal nu moare niciodata – Panseuri despre ”maestru”.

Haideti sa discriminam impreuna – Un post foarte controversat

Manele epice – O idee originala…sper sa nu fie pusa in practica

Google Sketch-up – Recenzia unui programel foarte interesant

Albume noi si foarte noi – Recenzia 2 - Cruxshadows si The 69 Eyes

Gheorghe - Un alt post controversat…pentru colegii de facultate

Cu aproape un pas inainte – Un serial mai coerent decat te-ai astepta (de la Pro Tv)

Putiform – Un post considerat de multi ”funny”.

Lejeritate – Despre atitudinea anumitor persoane privind viata personala

Cu dedicatie, din ciclul primar – O scrisorica…

Comunicarea nonverbala – online – Despre emoticonuri

Revelatii – Adevarul despre Paste…

Glorioasa istorie a neamului romanesc - Un articol contestabil, cu un mesaj cat se poate
de clar…

Razboi si pace… – Scurt panseu despre liderii razboinici…

Albume noi si foarte noi – Recenzia 3 – Nu e cea mai buna, dar merge. Lake of Tears si
Sonata Arctica

P.S : Inca nu m-am decis daca sa pun vreun icon mare cu abonarea prin RSS. Tot ce trebuie sa faceti pentru a va abona prin RSS este : accesati din Firefox meniul Bookmarks si optiunea ”Subscribe to this page”. Din Internet Explorer 7.0 clicati pe al doilea icon din dreapta sus (apare un slide meniu cu o unica optiune) iar ulterior , dupa incarcarea noii pagini, sa clicati pe ”Subscribe to this page”.

P.S2: Urmeaza niste articole mai consistente si mai interesante. (I hope)

5 Comments »